Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Condamnaţii reabilitaţi vor putea ocupa funcţii în Guvern, potrivit unui proiect de lege pregătit de Guvernul Mihai Tudose. Proiectul Codului Administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării pe vremea lui Vasile Dîncu prevede abrogarea Legii 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate penal să devină membre ale Executivului. În acest caz, liderul PSD Liviu Dragnea ar putea să devină prim-ministru în anul 2023, după expirarea perioadei de reabilitare. Actul normativ va ajunge însă în Parlament, acolo unde ar putea suferi modificări suplimentare.
Un condamnat reabilitat ar putea fi prim-ministru
Un proiect de lege aflat pe masa Guvernului condus de Mihai Tudose prevede accesul liber al condamnaţilor în funcţii guvernamentale. Altfel spus, o persoană condamnată penal ar putea deveni premier, ministru sau secretar de stat în situaţia în care a intervenit reabilitarea. Proiectul Codului Administrativ, elaborat de Ministerul Dezvoltării în mandatul fostului ministru Vasile Dîncu, prevede abrogarea Legii 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor şi redefinirea condiţiilor generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului. Legea 90/2001 este cea care îl împiedică pe Liviu Dragnea să ocupe funcţia de prim-ministru, după câştigarea alegerilor parlamentare de către PSD, în decembrie 2016. Articolul 2 din această lege le interzice persoanelor care au suferit condamnări penale să ocupe funcţii în Guvern, iar Dragnea este vizat direct de această interdicţie din cauza unei condamnări definitive la doi ani de închisoare cu suspendare, dictate de ÎCCJ în aprilie 2016, în dosarul Referendumul. Proiectul Codului Administrativ pregătit de Cabinetul Tudose prevede însă modificarea condiţiilor generale de acces în Guvern pentru persoanele condamnate. Astfel, articolul 17 al proiectului arată că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
CCR a deschis o portiţă
Modificarea operată de Guvern a fost prilejuită de o decizie recentă a Curţii Constituţionale, care a respins ca inadmisibilă o sesizare de neconstituţionalitate ridicată de Avocatului Poporului în cazul Legii 90/2001. CCR a motivat luna trecută, pe 20 iunie, că interdicţia aplicată condamnaţilor trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie. În acelaşi timp, Curtea a reţinut că „este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precum şi a incapacităţilor care rezultă din condamnare”, iar Parlamentului îi revine „sarcina de a realiza o corelare necesară între condiţiile de acces în funcţia de membru al Guvernului şi cea de membru al Parlamentului”, având în vedere, pe de o parte, compatibilitatea între cele două funcţii publice şi, pe de altă parte, exigenţa ca exponenţii celor două puteri ale statului să beneficieze de condiţii similare de acces în funcţie”. Potrivit legii, accesul într-o funcţie de senator sau deputat nu le este interzis persoanelor care au suferit o condamnare. Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache și Simona-Maya Teodoroiu au emis, pe 20 iunie, o opinie separată potrivit căreia Curtea ar fi trebuit să admită excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Ciorbea. Potrivit celor trei judecători, legea actuală ar discrimina persoanele condamnate întrucât instituie „o imposibilitate absolută și pe durata vieții tuturor persoanelor aflate în această ipostază, de a mai accede la aceste calități publice de reprezentare (nu profesionale sau de carieră), înfrângând chiar și condițiile în care aceste persoane ar putea beneficia de soluțiile politicii penale mai favorabile”.
Dragnea premier... în 2023
Codul Penal face distincţie între două tipuri de reabilitare: reabilitarea de drept şi reabilitarea judecătorească. Reabilitarea de drept (cazul lui Liviu Dragnea – n.r.) are loc automat „în cazul condamnării la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune” – art. 165 din noul Cod Penal. Procedura reabilitării de drept este reglementată la art. 528 din noul Cod de Procedură Penală. „La împlinirea termenului de 3 ani prevăzut la art. 165 din Codul Penal, dacă persoana condamnată nu a mai săvârşit o altă infracţiune, autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar va şterge din oficiu menţiunile privind pedeapsa aplicată condamnatului” – art. 528. În aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani. Potrivit avocatului Lucian Bolcaş, reabilitarea liderului PSD ar surveni în 2023, la trei ani distanţă de expirarea termenului de încercare, prevăzută pentru 2020. Proiectul Codului Administrativ va ajunge însă în Parlament, acolo unde ar putea suferi modificări substanţiale pe parcursul traseului legislativ.
Citește pe Antena3.ro
Relaxarea condiţiilor de acces în funcţiile guvernamentale apare în contextul în care premierul Mihai Tudose i-a asigurat pe liderii europeni că „în niciun caz nu vor mai fi derapaje de genul surprizelor în cadrul Guvernului”. Aflat marţi într-o vizită oficială la Bruxelles, Tudose i-a asigurat pe Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk că Guvernul nu va modifica legile privind lupta anticorupţie, iar orice iniţiativă legislativă de acest gen “se va face după consultarea prealabilă a tuturor celor implicaţi în decizie, cu implicarea societăţii civile”.
Liber la conflict de interese cu „rudele geniale” ale aleșilor
O altă „bombă” ascunsă în proiectul Codului Administrativ se referă la conflictul de interese în cazul exercitării mandatului de membru al Guvernului. Art. 39 din proiect limitează conflictul de interese la „obţinerea unui folos de natură patrimonială pentru sine sau pentru soț, soție ori rude până la gradul I”. Altfel spus, se oferă cale liberă pentru clientelism, nepotism și conflicte de interese în cazul verilor, nepoţilor, cumnaţilor şi altor rude. În luna aprilie, coaliţia PSD-ALDE a desfiinţat în Parlament noţiunea de conflict de interese pentru funcţionarii publici, aceasta fiind înlocuită cu sintagma „folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”. „Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese”, a motivat deputatul PSD Eugen Nicolicea, la acea vreme. PNL, USR şi PMP au contestat modificările la Curtea Constituţională, însă CCR a decis, cu majoritate de voturi, că desfiinţarea noţiunii de conflict de interese pentru funcţionarii publici este curat constituţională. 86% dintre români susțin că nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, 43% consideră că o persoană aflată în conflict de interese ar trebui demisă din funcție, iar 36% apreciază că un politician care a săvârşit această infracţiune ar trebui trimis în judecată, arată un sondaj naţional lansat în luna mai de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Proiectul îi aparține lui Vasile Dîncu
Executivul a transmis, ieri, că proiectul Codului Administrativ a fost elaborat şi pus în dezbatere de Guvernul Cioloş şi nu reprezintă o iniţiativă a coaliţiei PSD-ALDE. „Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat şi introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliţii politice. La acea dată, proiectul Codului Administrativ, propus şi angajat de fostul cabinet condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş, conţinea în aceeaşi formă şi articolul privind amendarea Legii 90/2001”, susţine actualul Executiv. Proiectul de lege a fost elaborat, însă, în mandatul fostului vicepremier Vasile Dîncu, cel care a ocupat funcţia de ministru al Dezvoltării în cabinetul tehnocrat, fiind considerat „omul lui Dragnea” în Guvernul Cioloş. „Proiectul de Cod Administrativ, la care se lucrează încă din 2001, nu a fost lansat în circuitul de avizare, nu a fost discutat și nu a fost adoptat de guvernul Cioloș. Responsabilitatea pentru lansarea proiectului în dezbatere publică pe 8 noiembrie 2016 aparține strict ministerului inițiator. Platforma România 100 condamnă cu tărie acțiunea de dezinformare a opiniei publice lansată de ministerul aflat sub conducerea doamnei Sevil Shaideh, din dorința de a pune responsabilitatea acestui proiect normativ și a unor prevederi controversate pe umerii altui guvern”, a reacţionat platforma lui Cioloş.
