Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ponderea clericilor implicaţi în politică este în continuă scădere faţă de anii de după Revoluţie, însă există încă un număr de parlamentari cu legături strânse cu mediul religios, chiar dacă nu sunt clerici. Teologi laici sau absolvenţi de şcoli confesionale, ei încă asigură reprezentarea intereselor cultelor în mediul politic. Paradoxal însă, religia majoritară este slab reprezentată la nivel politic, Biserica Ortodoxă preferând să interacţioneze cu politicienii doar la vârful ierarhiei.
În momentul de faţă există un singur cleric în Parlament. Este vorba de pastorul penticostal Robert Sighiartău, secretar general al PNL şi preşedinte al organizaţiei de Bistriţa. Cleric „în rezervă” este un alt liberal Ben-Oni Ardelean. El a fost pastor baptist timp de 10 ani, obţinând şi un doctorat în teologie baptistă, beneficiind şi de burse de cercertare doctorală în Statele Unite. S-a suspendat însă din funcţia de pastor în 2008 când a intrat în politică, dar are posibilitatea de a reveni la vechea profesie, dacă va decide să încheie cariera politică. Un alt liberal, vicepreşedintele Gigel Ştirbu s-a pregătit pentru preoţie încă din adolescenţă, dar după cinci ani ca paroh într-o comună din Olt, în 2001 a fost „hirotonisit” preşedinte al organizaţiei judeţene de tineret a PNL. În politică ascensiunea sa a fost constantă, ajungând chiar ministru al Culturii şi Cultelor în 201-2014. Totuşi, a menţinut legăturile cu mediul bisericesc publicând în 2008 o lucrare intitulată „Viaţa religioasă în România”. Un caz aparte este al Floricăi Cherecheş (PNL). Chiar dacă nu face parte din cler, participă deseori la adunări ale membrilor cultului baptist, în care vorbeşte inclusiv de activitatea sa politică. Pe de altă parte, ea este şi preşedinta grupului de rugăciune din Parlament. Ionuţ Vulpescu (PSD), fost ministru al Culturii în guvernul Grindeanu şi politician crescut sub aripa lui Ion Iliescu, este absolvent de Teologie Ortodoxă, obţinând apoi şi titlul de doctor în filosofie. Doi deputaţi UDMR au absolvit şcoli confesionale. Ambrus Izabella şi-a luat bacalaureatul la Colegiul Reformat din Debrecen (Ungaria), iar Biro-Zsolt Istvan, preşedintele Partidului Civic Maghiar, a studiat Academia de Teologie Reformată din acelaşi oraş. Suprareprezentarea parlamentarilor apropiate de cultele protestante are drept cauză interdicţia pe care Biserica Ortodoxă a impus-o preoţilor de a se implica politic, contactele cu acest mediu având avea loc instituţional, sub direct supraveghere a ierarhilor ortodocşi. Oficial, interdicţia a fost instituită în 1990 şi reînnoită de mai multe ori, însă a fost sistematic ignorată de clericii dornici să se implice în politică, primul exemplu fiind cel al stareţului de la Plumbuita, Simeon Tatu, senator în perioada 1990-1996 din partea FSN şi apoi a FDSN. De-abia din 2004, interdicţia Sinodului BOR a fost respectată, existând cazuri de preoţi sancţionaţi disciplinar.
Dintre membrii înaltului cler există un singur caz de ocupare a unei funcţii politice importante. Este vorba de actualul europarlamentar Tokes Laszlo, el fiind ales episcop reformat încă din anul 1990.
Dezlegare pentru consilieri
În februarie 2004, Sinodul BOR a dat zece zile preoţilor să aleagă între politică şi preoţie. „Singura politică a preoţilor este Biblia”, spunea purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Singura dispensă era acordată doar pentru candidaturile independente pentru mandate în consiliile locale şi judeţene, dar numai după ce episcopul îşi dădea acordul. Preoţilor care candidau astfel le era interzis să poarte o campanie polemică. Decizia din 2004 a fost reconfirmată în 2008 şi în 2016.
Până la decizia radicală din 2004, mai mulţi prelaţi ortodocşi au cochetat cu politica. În anii 90 erau cunoscute simpatiile pro-FSN ale mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu şi episcopului Calinic al Argeşului, în timp ce mitropolitul Banatului de atunci, Nicolae Corneanu era apropiat de Alianţa Civică. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei era monarhist şi a sunt cunoscute diatribele sale împotriva guvernării Năstase. După 2004, majoritatea preoţilor au renunţat la politică, o excepţie notabilă fiind senatorul PRM. Ioan Aurel Rus care a renunţat la preoţie. În politică a rămas şi Ilie Sârbu (foto), fost consilier al mitropolitului Banatului, dar el renunţase la preoţie încă din 1991. O interdicţie similară există şi pentru preoţii romano-catolici şi greco-catolici, în conformitate cu deciziile Conciliului de la Vatican.
Citește pe Antena3.ro
