Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legislaţia în vigoare interzice organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist şi xenofob sau cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. Totuşi, niciun act normativ nu suprimă dreptul omului de a etala simboluri comuniste sau de a-şi înfiinţa confrerii de tip comunist.
De pildă, antisemitismul ar putea fi drastic sancţionat în România. O iniţiativă legislativă aflată în dezbatere la Senat, care a primit deja raport favorabil din partea Comisiei juridice, prevede pedepse cu închisoare de până la 10 ani pentru înfiinţarea organizaţii cu mesaj antisemit. Atât diseminarea ideilor antisemite, cât şi răspândirea de simboluri ar putea fi incriminate penal. Iniţiativa legislativă pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului îi aparţine deputatului Silviu Vexler, reprezentantul comunităţii evreieşti din România, însă este contrasemnată de membri ai tuturor partidelor parlamentare. Potrivit proiectului, manifestările antisemite se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la 10 ani. Deşi deputatul Vexler a declarat public că în România antisemitismul nu este atât de păgubos, vizibil sau manifest, iniţiatorii legii spun că adoptarea unui act normativ distinct pentru stârpirea flagelului antisemit este trebuincios întrucât ideile, concepţile şi doctrinele, precum şi simbolurile sau materialele antisemite, care au fost propagate pe internet, cu obstinaţie în fluxul continuu şi nereglementat îndeajuns al reţelelor de socializare. Totodată, România deţinut între martie 2016 - martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) iar adoptarea de către Parlament a acestei legi “va transmite un mesaj puternic tuturor partenerilor de dialog ai României, respectiv va aduce claritate şi va consolida politica de eliminare a oricăror forme şi manifestări antisemite”, se arată în proiect. Deşi s-au depus eforturi mari pentru a combate nostalgiile extremei drepte, parlamentarii nu s-au înghesuit să elaboreze şi să adopte legi care să pericliteze distopiile în care cred simpatizanţii fostului regim comunist care s-a menţinut jumătate de secol, cu ororile şi suferinţele aferente. Abia în 2015 o lege i-a înfuriat pe nostalgicii ceauşişti, însă ţinta principală erau cei cu viziuni legionare. Menţionarea explicită a legionarismului şi explicitarea genocidului printre infracţiunile care declasifică personaje istorice din „panteonul” posterităţii a creat o undă de şoc. Istoricii s-au contrazis, unii dintre ei susţinând că astfel cenzura s-ar strecura în legislaţie. Nostalgicii comunişti care-i vizitează lui Ceauşescu mormântul an de an, dar şi zeloşii extremei drepte au declarat "eroic” că acceptă zeghea şi claustrarea după gratii pentru a-şi apăra concepţiile. Legea promulgată atunci de Iohannis modifica şi completa o OUG din 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Noua lege, gândită încă din 2013 de parlamentarii liberali Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea, modifică esenţial OUG din 2002: includea noţiunea de Holocaust românesc, alătura explicit legionarismul doctrinei fasciste, cu interdicţiile aferente şi interzicea promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid. Efectul retroactiv şi de un umor negru al acestei legi le-a retezat comuniştilor de rit nou chipul cioplit pe care şi-l făcuseră din fostul dictator, care a ajuns în faţa plutonului de execuţie pentru o acuzaţie de genocid. Interzicerea laudelor pentru persoanele condamnate pentru genocid este singurul obstacol legal împotriva ideologiei comuniste care a fost instituit după sângeroasa revoluţie din 1989. Încălcarea legii anti-extremism, care vizează mai mult ideologiile de dreapta şi care se află în vigoare şi astăzi, se sancţionează cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Potrivit unui studiu IRES publicat în 2017, 10 % dintre respondenţi cred că la capitolul ”Cele mai mari nerealizări ale României ultimului secol” se plasează căderea comunismului în 1989, în timp ce 7 % dintre intervievaţi au o viziune opusă, considerând era comunistă cel mai mare eşec din ultimii 100 de ani din istoria României.
Nostalgii de „tovarăş”: Ceauşescu, nu te vom uita!
Partidul Socialist Român este denumirea sub care există fosta Alianţă Socialistă. În fapt, sub camuflajul acestei denumiri s-a încercat reînfiinţarea Partidului Comunist Român în 2012. De altfel, şeful partidului, Constantin Rotaru a declarat pentru Jurnalul că a încercat în mai multe rânduri să redenumească partidul sut titulatura unui renăscut PCR, dar a întâmpinat rea-voinţă din partea celor care înfăptuiesc justiţia. „PCR ar fi foarte periculos pentru trădători de ţară, hoţi sau oameni care-şi asigură veniturile de pe urma sclavilor.” Condamnarea retroactivă a lui Ceauşescu pentru genocid a fost o „mascaradă”, la fel şi procesul „fals, de ochii lumii” la care au fost supuşi soţii Ceauşescu înainte de a fi asasinaţi, a declarat Rotaru pentru Jurnalul. „Pe vremea lui Ceauşescu toţi românii aveau dreptul la învăţământ, la loc de muncă, la locuinţă, aveam sistem de sănătate. Acum avem dreptul să rămânem în stradă şi să fim săraci” spune Rotaru, adăugând că partidul său se pregăteşte pentru alegerile viitoare, pentru că „PSR vrea să facă politică pe contrasens cu politica pe care o fac cei aflaţi la putere, pe care îi vedem, nu-i aşa, că fac politică în contrasens cu ţara”, spune liderul PSR. „România avea 23 de milioane de locuitori, în 1989, când a căzut comunismul, acum aveam 19 milioane de locuitori. Iar justiţia în tot acest timp? A făcut politică. Nu mă refer la magistraţi, ci la
care-i trag de sfori pe magistraţi”, adaugă cu patimă preşedintele PSR.
Citește pe Antena3.ro
