Legile Justiţiei redefinesc eroarea judiciară şi reaua-credinţă

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi cele trei legi ale Justiţiei - Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, după ce au fost ajustate de Comisia Iordache în conformitate cu deciziile CCR.

Cele mai percutante modificări la cele două legi sunt eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ÎCCJ şi corelarea prevederii din Legea 303/2004 cu Legea 317/2004. Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: “Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii trei ani”. Preşedintele comisiei speciale, deputatul PSD Florin Iordache, a asigurat că cele trei legi au fost modificate în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia. Deputaţii USR au protestat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, în timpul dezbaterilor despre legile Justiţiei. Au purtat tricouri albe pe care scria #FărăPenali, s-au aşezat în faţa tribunei şi au stat cu spatele la deputaţii din bănci. „Dincolo de mândria pe care PSD trebuie să o simtă în momentele acestea, efectele pentru România sunt unele devastatoare pe plan extern”, a punctat Dan Barna, preşedintele USR. Prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan, a declarat, în plenul Camerei Deputaţilor, că liberalii le vor ataca la CCR. "PNL va contesta la CCR această manieră prin care dumneavoastră votaţi, prin majoritatea pe care o aveţi, legile Justiţiei. Legea care scoate preşedintele din procedura de numire a magistraţilor, prin care scoateţi la pensie 2.500 de magistraţi şi salvaţi dosare", a spus Raluca Turcan.

Comisia Iordache a modificat articolul 96 din Legea 303/2004, redefinind astfel eroarea judiciară. Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urmă raportului Inspecţiei Judiciară, rezultă că eroarea judiciară a fost făcută cu rea-credinţă sau prin gravă neglijenţă.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca