Liberalii aşteaptă schimbarea la faţă

După o alianţă de conjunctură cu social-democraţii şi o fuziune aflată pe ultima sută de metri cu pedeliştii, toate în decursul a numai cinci ani, liberalii au ajuns la momentul în care se întreabă cine sunt, ce caută şi ce vor să facă în politica românească. Pentru viitorul PNL, redefinirea identităţii a devenit unul dintre obiectivele primordiale ale partidului, mai relevantă politic decât alegerea vremelnică a unor noi lideri.

Milionarul Viorel Cataramă, recent ales prim-vicepreşedinte al filialei PNL Sector 2, s-a trans­format peste noapte în „emi-nenţa cenuşie” a liberalilor. Cataramă a propus partidului o moţiune intitulată „PNL: singura forţă politică autentică de centru-dreapta din România” care prevede privatizarea spitalelor, a învăţământului superior şi elimi­narea ajutoarelor sociale pentru persoanele capabile să muncească. Documentul politic nu este asumat de filiala PNL Bucureşti, liderul liberalilor din Capitală, Cristian Buşoi, catalogând propu­nerile lui Cataramă „cam extreme”. Candidat la şefia PNL, Cătălin Predoiu a militat şi el pentru clarificarea ideologică, în condiţiile în care, potrivit Ralucăi Turcan, partidul se află „într-un moment de cotitură”. „Platitudi­nile de genul «să ţinem partidul unit» trebuie înlocuite cu o confruntare adevărată de idei. Probabil că cea mai sigură cale pentru a menţine partidul unit este organizarea lui prin statut pe bază de curente ideologice, de facţiuni de centru-dreapta, conservator-po­pulare, liberale de centru sau chiar centru-stânga. Altfel, o structură piramidală rigidă nu poate asigura cuprinderea şi reprezentarea echitabilă a tuturor curentelor”, a explicat Predoiu. De altfel, surse din PNL susţin că mişcarea lui Cataramă ar fi avut binecuvân­tarea fostului ministru al Justiţiei, dar şi susţinerea Ancăi Boagiu, şefa PNL Sector 2. În apărarea lui Predoiu a sărit şi fostul deputat Radu Zlati, care consideră că „PNL este un partid asumat de dreapta care ezită să propună măsuri de dreapta din cauza centriştilor şi stângiştilor din partid”.

Ludovic Orban ar vrea un partid mai conservator

Luna trecută, Ludovic Orban - celălalt pretendent la şefia PNL, a vorbit şi el despre „rede­finirea identităţii”. „Trebuie să redevenim partidul de dreapta care se bazează pe ideile liberale şi pe anumite elemente din ideo­logia conservatoare. Liberalismul de tip conservator care de fapt stă la baza aproape a tuturor formaţiunilor de dreapta din Europa şi din lumea civilizată. Trebuie să reprezentăm partea dinamică a societăţii, toţi acei oameni care trăiesc pe propriile picioare, fie din munca lor, fie din afacerea lor, fie din fructifi­carea proprietaţii pe care o deţin, din expertiza pe care o au într-un domeniu sau altul”, a spus Orban într-un interviu pentru Jurnalul Naţional. Un exemplu grăitor cu privire la „conflictele ideologice” din interiorul PNL îl reprezintă controversata lege a parteneriatului civil, dar şi iniţiativa Coaliţiei pentru familie care se referă la redefinirea căsătoriei drept uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. Cele două probleme au scindat partidul între liberalii tradiţionalişti-conservatori şi aripa mai „deschisă la minte” a formaţiunii, însă partidul nu şi-a asumat o poziţie oficială.

Trecerea de la ALDE, la PPE

În mai 2014, la scurt timp după „exit-ul” din Uniunea Social-Liberală (un colos politic în care liberalii au intrat în februarie 2011, alături de PSD şi PC), PNL-ul condus de Crin Antonescu a decis să părăsească grupul liberalilor şi democraţilor din Parlamentul European (ALDE) şi să treacă în barca popularilor europeni (PPE). Motivul? Orientarea partidelor europene din grupul ALDE era una majoritară de centru-stânga, în vreme ce liberalii români îşi propuneau să facă „exclusiv politică de dreapta”. Ulterior, în vara lui 2014, PNL s-a aliat cu PDL în „Alianţa Creştin-Libe­rală”, care l-a susţinut pe Klaus Iohannis la alegerile preziden­ţiale. A fost primul pas spre fuziunea programată să se încheie la Congresul din 17 iunie, odată cu alegerea unui preşe­dinte unic.

Citește pe Antena3.ro

O femeie din SUA care s-a mutat în Grecia după ce a vizitat 30 de țări explică de ce nu vrea să se mai întoarcă vreodată acasă

Antonescu: „PNL a făcut asistență pentru DNA”

În decembrie 2016, la scurt timp după dezastrul de la parlamenta­re, Crin Antonescu a acuzat că PNL „are o problemă de identita­te”, iar campania electorală a liberalilor a fost axată exclusiv în jurul luptei anticorupţie. „Ce a oferit în această campanie dreapta, PNL? Un fel de asistență pentru DNA? Nu are nevoie DNA. Un fel de turnătorie publică, arătând cu degetul către ceilalți? Nu! Care este proiectul, care este viziunea pentru următorii ani? Vorbesc de nevoia unei forțe politice de dreapta, europene, nați­onale, ziditoare'', spunea la acea vreme fostul lider liberal.

N-am luat o decizie cu privire la organiza­rea identificării ideo­logice. Eu sunt foarte clarificată ideologic. Putem fi mai liberali, sau mai conservatori, însă orice clarificare doctrinară trebuie să meargă în spiritul Constituţiei României. Raluca Turcan, preşedinte interimar PNL