Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cinci propuneri de modificare a Legii Educaţiei Naţionale adastă în dezbatere publică la Camera Deputaţilor, iar două dintre ele, legate de creşterea cuantumului burselor de merit şi „bacalaureatul românilor de pretutindeni” aparţin fostului ministru al Educaţiei, Liviu Pop, care spune că legea Funeriu, adoptată în 2011 a fost, de-a lungul timpului, căsăpită de un „pomelnic” de amendamente . De la „România educată”, proiectul lui Iohannis până la reflecţiile şi iniţiativele parlamentarilor actuali, sistemul educaţiei naţionale pare în prezent încropit şi echivoc.
O iniţiativă legislativă recentă atestă trezirea liberalilor la patriotism şi grija lor pentru incultura maselor. PNL cere să se inventeze noi discipline opţionale pentru liceu, cu denumirea „Curs introductiv de istorie, acte şi proceduri parlamentare“. Sugestiile liberale de modificare a legii Educaţiei vin în cascadă, pentru că, spune deputatul PNL Daniel Gheorghe în expunerea de motive, românii n-au cultură politică, ba chiar fac dovada unei „cunoaşteri insuficiente a ceea ce reprezintă real sistemul legislativ pentru existenţa unei societăţi, ca cea românească.”. PNL încearcă şi completarea suitei de principii care guvernează învăţământul prin adăugarea principiului loialităţii, care să modeleze „prin lege” ataşamentul faţă de ţară al elevilor. Toate modificările de pe răbojul Parlamentului nu apară sistemul de colaps. „Efectele modificării Legii Educaţiei se văd în realitate, în rata abandonului şcolar sau a procentului de promovabilitate”, a declarat Liviu Pop pentru Jurnalul. Pop susţine că jumătate din Legea educaţiei s-a modificat în ultimii şase ani, numărul legilor de modificare depăşind suta. “Legea Educaţiei e măcelărită, sunt prea multe articole schimbate”, crede fostul ministru al Educaţiei. Premierul Sorin Grindeanu anunţa pe vremea sa, în februarie 2017, că ministrul Educaţiei urma să prezinte un nou proiect de lege al educaţiei, proiect care nu a fost prezentat nici acum. Legea 1 din 2011 a fost dată prin asumarea răspunderii, iar elaborarea unei legi care să fie interpretată în mod unitar era pe agenda Executivului. Între timp, a căzut Guvernul Grindeanu, iar Liviu Pop a rămas vestit în opinia publică mai mult pentru absurdul „manual de sport” decât pentru vreo reformă în educaţie. Pop se arată, totuşi, revoltat. Educaţia nu are aderenţă la realitate, spune el. Recent, fostul ministru a făcut vâlvă pe Facebook cu o postare în care afirma că a rămas fără grai, după ce a observat un manual de clasa a IX-a în care se regăseau poezii dadaiste. Facebook-ul l-a ironizat. „Ar trebui să fim realişti. Poezii fără sens, asta să-i învăţăm pe copii?”, spune Pop.
UDMR, prin deputatul Szabo Odon, strecoară o modificare a legii care să înlesnească educaţia minorităţilor naţionale, prevederile actuale ale Legii educaţiei fiind socotite neclare. „Au greşit legea din 2011 în ceea ce ne priveşte. Adică nu se spune exact dacă centrele de formare în limbile minorităţilor se creează prin HG sau ordin de ministru”, spune Odon.
Bacalaureatul pentru diaspora
Liviu Pop este iniţiator a două proiecte recente de modificare a Legii Educaţiei. Una din iniţiative e menită să instituie bacalaureatul pentru românii care au urmat studiile liceale pe teritoriul altui stat, deoarece şi „alţi membri ai UE au această facilitate şi vrem să promovăm limba română”, a declarat Pop pentru Jurnalul. De asemenea, ar urma să fie create instituţii de învăţământ în română pe lângă reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale româneşti din străinătate. Cealaltă iniţiativă a lui Pop urmăreşte stabilirea unui prag minim pentru bursele de merit pentru elevi din partea administraţiilor locale. „Nu vreau să dau un caz concret, nu zic câţi lei le-au dat, dar e o sumă mică.”, a adăugat Pop.
„România educată”
În 2015, la discursul în faţa Parlamentului după împlinirea unui an de mandat ca şef al statului, Iohannis anunţa „România educată”, un proiect care urma să elaboreze o strategie naţională pentru educaţie şi cercetare în perioada 2018-2030. Proiectul nu s-a materializat încă. După o serie de consultări publice, Administraţia Prezidenţială urmează să prezinte strategia în cursul acestui an. În stil similar, Guvernul promitea o creştere zeloasă a bugetului alocat Ministerului Educaţiei pentru 2018. Deşi cu aproximativ 19% mai mare decât în 2017, suma alocată de Guvern Educaţiei în 2018, raportată la PIB, menţine România pe ultimele locuri în UE.
Citește pe Antena3.ro
