Momentul zero în Justiţie. Tudorel Toader a deschis valiza nucleară 

Ministrul Justiţiei a prezentat, ieri, pachetul de modificare a legilor Justiţiei, cea mai importantă noutate fiind aceea că preşedintele României nu va mai numi procurorii-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului General, aşa cum prevede legea în prezent. O altă modificare radicală o repre­zintă trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM, în subordinea Ministerului Justiţiei. Preşedintele Klaus Iohannis şi liderii Opoziţiei acuză coaliţia PSD-ALDE că vrea să distrugă indepen­denţa Justiţiei şi să întoarcă lupta anticorupţie în epoca magistraţilor subordonaţi politic. 

Aşteptat cu suf letul la gură de Liviu Dragnea & Co., pachetul de modificare a legilor Justiţiei nu conţine niciun fel de propunere privind modifi­carea Codului penal şi a celui de procedură penală, asta deşi liderii coaliţiei de guvernare au făcut apeluri repetate în acest sens în prima parte a anului. „Nu vorbim astăzi nici despre grațiere, nici despre amnistie, nici despre abuzul în serviciu sau neglijența în serviciu”, a precizat Tudorel Toader înainte de a prezenta reforma Justiţiei. Restartul propus de fostul jude­cător CCR se referă, practic, la trei legi importante: Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Jurnalul Naţional vă prezintă cele mai importante modifi c ă r i propuse de m i n i s t r u l Tudorel Toader, cu menţiunea că acestea vor ajunge în Parla­ment la începutul sesiunii de toamnă şi vor urma traseul legislativ obişnuit: 
☛ Preşedintele României va fi eliminat din procedura de numire a procurorilor-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului General. Dacă reforma Justiţiei va trece de Parlament, acolo unde PSD şi ALDE deţin majo­ritatea, şefii marilor parchete şi adjuncţii acestora vor fi numiţi de Secţia pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, dintre procurorii cu o vechime în funcţie de minimum 10 ani. În forma actuală, procurorii-şefi sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea minis­trului Justiţiei, cu avizul Consi­liului Superior al Magistraturii. 
☛ Preşedintele României îşi va păstra dreptul de a numi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Şeful Instanţei Supreme nu va mai fi propus însă de plenul CSM, ci de Secţia pentru judecători din cadrul CSM. „Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate”, a explicat ministrul Justiţiei. 
☛ Inspecţia Judiciară va trece de la Consiliul Superior al Magis­traturii, garantul independenţei Justiţiei, în subordinea Ministe­rului Justiţiei, adică a factorului politic. „În multe ţări, Inspecţia Judiciară este la minister, respec­tând independenţa pe care o are. Să nu fie dependentă de CSM”, şi-a motivat Toader propunerea. 
☛ Mandatele funcţiilor de conducere, atât pentru judecători, cât şi pentru procu­rori, vor creşte de la 3 ani, cât prevede legea actuală, la 4 ani. Mandatele în curs nu vor fi afectate de această modificare, ceea ce înseamnă că dacă reforma lui Tudorel Toader va fi adoptată de Parlament, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi şi procurorul general Augustin Lazăr nu vor beneficia de prelun­girea cu un an a mandatelor. 
☛ Magistraţii vor fi anchetaţi de o nouă direcţie care va fi înfiin­ţată în cadrul Ministerului Public, separat de DNA şi DIICOT. Potrivit lui Toader, această Direcţie specializată va avea „competenţa exclusivă de efec­tuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi”. Ministrul Justiţiei a anunţat că Direcţia care va ancheta magistraţii va fi formată dintr-un corp de 20 de procurori, „ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor”. Practic, magistraţii corupţi vor scăpa de anchetele DNA. 
☛ În legătură cu răspun­derea magistraţilor, se menţine principiul constituţional potrivit căruia statul răspunde patrimo­nial pentru prejudiciile cauzate de erorile judiciare. Asta pentru că „puterea judecătoarescă se exercită în numele statului și atunci statul preia răspunderea”, a explicat Tudorel Toader. Noutatea este aceea că judecătorii sau procurorii care au săvârşit o eroare, din rea-credință sau gravă neglijență, vor răspunde în solidar cu statul, potrivit proiectului de lege. Astfel, după ce prejudiciul va fi acoperit de stat, în baza unei hotărâri irevo­cabile, „statul se îndreaptă cu acțiune de despăgubire împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea cauza­cauza­toare de prejudiciu”. Cu alte cuvinte, statul va fi obligat să se îndrepte împotriva magistra­tului care a comis eroarea, faţă de actuala prevedere opţională potrivit căreia statul „se poate îndrepta”. 
☛ Procurorul ierarhic superior va putea infirma solu­ţiile adoptate de procurorii din subordine nu numai pe chestiuni de legalitate, ci și pe fond. În prezent, actele procurorilor de caz pot fi infirmate numai pentru motive de legalitate, nu se intră pe fond. 
☛ O altă modificare radicală vizează admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii. Tudorel Toader a propus ca la INM candidaţii să aibă minimum 30 de ani şi cel puţin 5 ani expe­rienţă într-o funcţie juridică. În prezent, absolvenţii unei Facul­tăţi de Drept pot candida pentru admiterea în INM imediat după terminarea studiilor. 
☛ Ministrul Justiţiei a propus totodată majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcțiile de judecător sau procuror. Astfel, va fi nevoie de 8 ani de activitate efectivă pentru a promova în funcția de procuror la DIICOT sau DNA; 10 ani vechime efectivă pentru a ajunge judecător la Curtea de Apel/ procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel; 15 ani vechime efectivă pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ; 18 ani vechime efectivă pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat; 7 ani de activitate efectivă, la procurori, pentru a ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat. 

„Justiția se va întoarce în timp” 
Preşedintele Klaus Iohannis a desfiinţat reforma propusă de ministrul Justiţiei. „Propune­rile prezentate (…) se consti­tuie într-un atac asupra statului de drept, independenței și bunei funcționări a Justiției, precum și împotriva luptei anti­corupție”, a transmis Iohannis. Şeful statului a explicat că rapoartele MCV şi recomandă­rile Comisiei de la Veneția „îl indică pe ministrul Justiției drept elementul prin care se realizează influența politicului” în procedura de numire a procurorilor-şefi, în condiţiile în care MJ a propus eliminarea preşedintelui din această procedură. „Dacă acest amal­gam de măsuri va fi asumat de Guvern și aprobat de Parla­ment, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anula­te și Justiția se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, a reacţionat Iohannis. 
Procurorii se revoltă 
Parchetul General condus de Augustin Lazăr a luat act „cu suprindere şi îngrijorare” de modificările anunţate şi a transmis, într-un comunicat, că procurorii nu au fost consultaţi în prealabil. Ministerul Public a criticat trecerea Inspecţiei Judi­ciare în subordinea ministrului Justiţiei - numit politic, preci­zând că, „în ceea ce priveşte procurorii, Inspecţia Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiţiei”. PG a reclamat şi crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor, consi­derând că înfiinţarea acestei direcţii se sugerează că „problema corupţiei se află în corpul magistraţilor şi nu în exterior, aceasta fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură”, a acuzat Parchetul. 

Alte propuneri importante: 
? Se elimină posibilitatea reîn­cadrării în funcţia de judecător sau procuror, după pensionare, cu avizul CSM. 
● Se va elimină posibilitatea menţinerii drepturilor locative ale magistraţilor după pensio­nare. Practic, dacă propunerea lui Toader va trece de Parla­ment, magistraţii vor fi obligaţi să îşi părăsească locuinţele de serviciu după ieşirea la pensie. 
● Se elimină posibilitatea menţi­nerii în funcţie a magistraţilor condamnaţi pentru vătămare corporală gravă. 
● Se menţine posibilitatea ca un procuror să treacă în funcția de judecător și invers, cu aprobarea CSM, însă doar la nivel de Jude­cătorie, respectiv Parchet de pe lângă Judecătorie. 
● Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură. 
● Se va elimina plata pentru magistraţii care au un grad supe­rior. De exemplu: un judecător/ procuror cu grad de Curte de Apel, dar care activează la o Judecătorie/Parchet de pe lângă Judecătorie, va fi plătit pentru activitatea efectivă, nu pentru gradul superior deţinut.