Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea aflată la putere a modificat Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale, astfel încât banii obţinuţi ilegal de formaţiunile politice nu vor mai putea fi confiscaţi şi vărsaţi la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că politicienii vor reveni la vremurile în care depozitau sacoşe cu bani negri la sediile partidelor. Pe lângă PSD, ALDE şi UDMR, au mai votat în favoarea proiectului un deputat liberal şi alţi 11 ai minorităţilor.
Proiectul care modifică Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a trecut de Camera Deputaţilor cu 176 voturi „pentru”, 96 „împotrivă” şi şapte abţineri, urmând să ajungă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. Cea mai importantă modificare adusă legii este aceea că fondurile obținute ilegal de partidele politice nu vor mai putea fi confiscate, astfel că politica românească va reveni la valizele cu bani negri plimbate prin birourile politicienilor. Partidele aflate la putere au abrogat, practic, articolele din Legea 334/2006 prin care se stabilea că banii obţinuţi ilegal de formaţiunile politice se confiscă şi se varsă la bugetul de stat. „Contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente”, suna alineatul din lege desfiinţat de deputaţi la propunerea fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache (PSD). Un alt amendament adus legii prevede că vor face obiectul confiscării „numai sumele de bani care depăşesc limitele maxime prevăzute de lege pentru donaţii, împrumuturi, contribuţii şi cheltuieli electorale, cu excepţia sumelor neutilizate”. Pe lângă PSD şi ALDE, care au votat în bloc modificarea legii, proiectul a mai fost susţinut de 19 deputaţi UDMR, unul de la PNL (Dumitru Oprea), 11 aleşi ai minorităţilor naţionale şi alţi trei neafiliaţi. Din partea liberalilor, deputatul Robert Sighiartău, secretaul general al PNL, s-a abţinut. Opoziţia a anunţat că va contesta proiectul la Curtea Constituţională, înainte de a ajunge la Cotroceni pentru promulgare. „În majoritatea cazurilor, partidele care se finanțează ilegal vor păstra banii obținuți astfel și vor plăti doar o amendă. Atât. Evident că acest lucru nu se aplică nicăieri altundeva. Dacă dumneavoastră, de exemplu, sunteți descoperiți cu sume pe care le-ați obținut ilegal, acestea se confiscă pe lângă amenda primită. Pentru partide, însă, avem un dublu standard. Ele le pot păstra”, a explicat deputatul USR Claudiu Năsui, deși formațiunea din care provine se confruntă cu astfel de acuzații.
Mai uşor cu transparenţa
Cu acest prilej, aleşii puterii au umblat şi la aşa-zisa transparenţă în finanţarea partidelor. Dacă legea va fi promulgată, partidele politice vor avea obligaţia de a depune anual (până la data de 30 aprilie), la Autoritatea Electorală Permanentă „un raport sintetic” al veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul precedent, şi nu „unul detaliat”, aşa cum prevedea legea în forma iniţială. De asemenea, la propunerea deputatului PSD Mircea Drăghici, AEP va deveni un fel de ghid/îndrumător al partidelor politice, pe care le va ajuta să respecte legile şi standardele internaţionale în materie de finanţare. „În exercitarea rolului său de control, activitatea de prevenire și îndrumare prevalează în fața celui sancționator”, au mai decis parlamentarii. Tot la propunerea PSD s-a hotărât ca suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat să fie de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din PIB, iar pentru partidele care promovează femei pe listele electorale, suma alocată va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute de acestea în alegeri. Iniţial, proiectul de modificare a Legii finanţării partidelor a aparţinut grupului minorităţilor naţionale, însă avea cu totul şi cu totul alt subiect. Actul normativ se referea la controlul exercitat de AEP asupra organizaţiilor politice ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri, aleşii de alte etnii dorind ca verificările să se facă doar în perioada electorală şi numai în legătură cu aceasta.
Fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a dezvăluit anul trecut că o parte din şpaga din dosarul Microsoft a ajuns în conturile fostului PDL. „Aveam de adus la partid circa 5 milioane de euro. Din totalul cheltuielilor efectuate de mine pentru campania electorală din 2009, pe care le estimez la 5 milioane de euro, am recuperat doar 2,7 milioane de euro”, a sunat autodenunţul lui Sandu.
Gaură de peste 3 milioane de lei, în 2016
Prima campanie electorală finanţată din bugetul de stat, cea pentru alegerile locale din iunie 2016, a lăsat pagube însemnate în bugetele partidelor. La acea vreme, formaţiunile politice nu au putut justifica peste 3 milioane de lei dintr-un total de 50 de milioane folosite pentru promovarea candidaţilor. Recordul i-a aparţinut fostului UNPR, care nu a mai recuperat niciun leu investit, după ce AEP a decis că întreaga finanţare, în valoare de 1,04 milioane de lei, a fost ilegală. PNL a cheltuit cea mai mare sumă la localele din iunie 2016: 18 milioane de lei. Din aceşti bani, AEP nu a decontat 465.460 de lei. PSD a cheltuit, la rându-i, 14,6 milioane de lei, neputând justifica 161.069 de lei. Celelalte partide au rămas şi ele cu găuri semnificative. ALDE a pierdut 326.696 de lei, PMP - 143.496 de lei, UDMR – 361.930 de lei, iar USB a rămas fără 135.821 lei, bani care ar fi provenit dintr-o donație ilegală.
