Mai sunt patru luni până la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, iar partidele au stabilit, în mare, cu ce nume vor să intre în bătălia electorală. Exceptând partidele noi, care vor depune liste pentru prima dată la acest scrutin, celelalte formaţiuni vor merge în general pe nume deja consacrate. După ieşirea Marii Britanie din UE, programată la sfârşitul lunii martie, România va avea 33 de locuri în PE, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent.
Printre cele mai disputate liste pentru europarlamentare este cea a PNL. Şi aceasta din cauza candidaturii fostului preşedinte al partidului, Crin Antonescu, pe care liderul liberal, Ludovic Orban, nu l-ar agrea şi l-ar vrea eliminat. Lista oficială va fi dată publicităţii la 15 februarie, dar între timp au apărut versiuni ale acesteia, inclusiv cu Antonescu, în fruntea candidaturilor. Cu sau fară fostul lider al PNL, pe lista liberală se regăsesc Vasile Blaga, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Cristian Buşoi, Dan Motreanu, Vlad Nistor, Gheorge Falcă şi Daniel Buda. Dacă în 2014 liberalii au obţinut 15% (6 mandate), în 2019 sondajele arată că PNL ar putea obţine 21,58% (8 mandate).
Şi în PSD se discută intens pe tema listelor pentru europarlamentare. În cursa internă pentru un loc pe liste s-au înscris Rovana Plumb, Claudiu Manda, Daniel Florea, Robert Negoiţă, dar şi o parte dintre actualii europarlamentari, respectiv Dan Nica, Victor Boştinaru, Victor Negrescu şi Ioan Mircea Paşcu. Cum Corina Creţu va candida din partea partidului lui Victor Ponta, Rovana Plumb ar putea deschide lista PSD. Neoficial, se vehiculează că şi Niculae Bădălău, Ecaterina Andronescu, Ilan Laufer, Doina Pană şi Lia Olguţa Vasilescu ar dori să candideze. În 2014, PSD a obţinut 37,6% (16 mandate), iar acum partidul este cotat în sondaje cu 29,16%, ceea ce ar însemna 11 mandate.
ALDE va candida separat de PSD şi are lista aproape gata. Două femei se numără printre primii trei candidaţi la europarlamentare, Renate Weber şi Norica Nicolai, după cum a anunţat liderul partidului, Călin Popescu Tăriceanu. Norica Nicolai ar urma să fie cap de listă. Tăriceanu a mai spus că ALDE şi-a stabilit ca ţintă un scor de peste 15% şi şase membri în Parlamentul European. Alte nume vehiculate pe lista ALDE sunt Ioan Ovidiu Silaghi şi actualul eurodeputat, fost PNL, Ramona Mănescu. ALDE are în prezent doi europarlamentari, iar sondajele indică pentru euroalegerile din luna mai un procent de10,7%, ceea ce ar însemna patru mandate pentru partidul lui Tăriceanu.
Partidul Umanist va depune lista completă la alegerile europarlamentare, care va fi deschisă de actualul eurodeputat, Maria Grapini. Coordonatorul naţional al umaniştilor, Cristian Popescu Piedone, a anunţat acum două săptămâni că în jurul datei de 1 februarie umaniştii vor prezenta lista candidaţilor partidului pentru europarlamentare. “Lista va cuprinde nume sonore şi vor fi surprize majore. Cei care deschid lista au o notorietate şi un grad de încredere de peste 1000%”, a declarat Cristian Popescu Piedone.
Deocamdată, Pro România defilează cu Corina Creţu şi liderul partidului, Victor Ponta. Conform estimărilor, partidul lui Victor Ponta ar obţine 8,31% şi trei mandate de europarlamentar.
În urma unei selecţii interne, USR a stabilit o listă cu 43 de candidaţi, iar primii 10 sunt Cristian Ghinea, Clotilde Armand, Bogdănel Nicolae Ştefănuţă, Vlad Marius Botoş, Vlad Dan Gheorghe, Ana Maria Reniuţ, Radu Ionut Ghelmez, Radu Nicolaie Mihaiu, Iulian Lorincz şi Adriana Cristian.
De asemenea, după primele selecţii interne, partidul lui Dacian Ciolos, PLUS, şi-a stabilit primii candidaţi. Printre aceştia se numără Cioloş, Dragoş Pâslaru, Ramona Strungariu, Liviu Sorin Iolu, Alin Cristian Mituta. Lista va fi finalizată la sfârşitul acestei luni.
Nici PMP nu şi-a finalizat lista, liderul partidului, Eugen Tomac, anunţând recent că popularii vor merge singuri în alegeri, deşi a propus încă de anul trecut listă comună cu PNL şi USR la scrutinul din 26 mai.
În prezent, România are 32 de europarlamentari, provenind din PSD (10), PNL (8), ALDE (2), UDMR (2), Partidul Umanist (1) şi independenţi (9), unii dintre ei demisionând din partidele pe listele cărora au candidat.
UDMR se decide în martie
Lista finală a candidaţilor UDMR pentru Parlamentul European va fi decisă în luna martie. Procesul de selectare a candidaţilor a fost deschis anul trecut în octombrie, iar depunerea candidaturilor se va încheia la 1 februarie. “Am început o campanie de 27 de săptămâni pentru europarlamentare. Toţi cei care cred că pot fi buni europarlamentari pot veni pe lista noastră, există nişte criterii tehnice, trebuie să aibă sprijinul organizaţiei locale, teritoriale, trebuie să cunoască cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională, nu doar să o cunoască, să şi vorbească”, anunţa preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, la începutul campaniei de selectare a candidaţilor. La sfârşitul lunii decembrie, organizaţia de femei a UDMR a cerut un loc eligibil pe liste. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu le-a putut da un răspuns, în condiţiile în care Uniunea ar obţine 5,88% la alegeri, respectiv două mandate.
Cum se împart locurile după Brexit
Dacă Marea Britanie se va retrage formal şi legal din UE la 29 martie, atunci eurodeputaţii din Regatul Unit ar urma să lase libere 73 de locuri în PE, iar numărul total al europarlamentarilor va scădea de la 751 la 705. 27 din cele 73 de locuri vor fi împărţite între 14 state membre, iar 46 vor fi păstrate ca rezervă. Franţa şi Spania vor primi câte cinci locuri, Olanda şi Italia câte trei, iar Irlanda două. Nouă ţări, inclusiv România, vor primi câte un singur loc. 13 state nu vor primi nimic în plus, dintre acestea Germania având deja 96 europarlamentari, numărul maxim prevăzut de Tratatul UE.