Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 27 de ani trecuţi de la Revoluţie, România s-a aflat o dată la două zile într-o situaţie excepţională sau de urgenţă. Asta reiese dacă analizăm numărul uriaş de ordonanţe de urgenţă emise după anul 1989 de toate guvernele postdecembriste. Cele aproape 3000 de OUG-uri adoptate la Palatul Victoria au transformat Parlamentul României într-un simplu ghişeu, o anexă utilă a Executivului. Cu o cotă de încredere situată undeva la 10%, actualul Legislativ şi-a exprimat însă superioritatea şi prestigiul în faţa celorlalte instituţii.
Potrivit datelor consultate de Jurnalul Naţional în baza de informaţii a Consiliului Legislativ - repertoriul on-line al legislaţiei României, guvernele postdecembriste au emis un număr de 2943 de ordonanţe de urgenţă în cei 27 de ani trecuţi de la Revoluţie, ultima actualizare fiind făcută pe data de 6 martie 2017. Procentual, reiese că anual au fost adoptate cel puţin 173 de OUG-uri, adică una la interval de două zile. Un procentaj uriaş în condiţiile în care, potrivit Constituţiei, guvernul poate utiliza ordonanţele de urgenţă “numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”. Din decembrie `89 până în noiembrie 1992, guvernele conduse de Petre Roman şi Theodor Stolojan nu au emis totuşi nicio ordonanţă de urgenţă. Abuzul de OUG-uri a început, timid, pe vremea fostului premier Nicolae Văcăroiu, care a emis 18 astfel de acte în patru ani de mandat. A urmat epoca ţărăniştilor şi a Guvernului condus de Victor Ciorbea. În nici un an şi jumătate, actualul Avocat al Poporului a semnat 94 de ordonanţe de urgenţă. Trendul a continuat puternic şi în timpul mandatului lui Radu Vasile, atunci când s-au emis 251 de ordonanţe de urgenţă în mai puţin de doi ani. A urmat ulterior “tehnocratul” Mugur Isărescu, al cărui Executiv a produs 295 de OUG-uri într-un singur an.
Tăriceanu deţine recordul
În epoca Adrian Năstase, legiferarea prin ordonanţe de urgenţă a explodat. Guvernul Năstase a rezolvat 680 de “situaţii extraordinare” în patru ani. Ceea ce l-a molipsit ulterior şi pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. La acea vreme lider al PNL, actualul preşedinte al Senatului a depăşit recordul lui Năstase: a dat 732 de ordonanţe de urgenţă în patru ani. Cele două guverne conduse de Emil Boc au redus oarecum abuzul de ordonanţe. Din decembrie 2008 până în februarie 2012, Executivul Boc a adoptat, în total, 383 de ordonanţe de urgenţă. Cel mai scurt mandat al unui Guvern postdecembrist, cel al Executivului condus de fostul şef SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a produs 13 OUG-uri într-un interval de trei luni. Din mai 2012 până la incendiul de la Colectiv, cele patru guverne conduse de Victor Ponta au emis, în total, 343 de ordonanţe de urgenţă. În realitate, însă, numărul OUG-urilor emise de Guvernul Ponta este mult mai mare, în condiţiile în care fostul lider PSD a inventat o metodă politică ingenioasă. Pentru a scăpa de acuzaţiile că adoptă pe bandă rulantă astfel de acte normative, Ponta a inventat ordonanţa-mamut, un fel de dero 3 în 1. De exemplu, în martie 2015, Executivul Ponta a emis OUG 2/2015 care cuprindea 26 de ordonanţe de urgenţă referitoare la domenii care nu aveau nicio legătură între ele. În mandatul tehnocraţilor conduşi de Dacian Cioloş au fost emise 114 ordonanţe de urgenţă într-o perioadă de un an şi două luni.
Grindeanu, cel mai eficient dintre aleşi
În doar trei luni de guvernare, actualul premier Sorin Grindeanu a emis 19 ordonanţe de urgenţă. Una dintre acestea, celebra Ordonanţă 13 pentru modificarea Codurilor penale a generat cele mai mari proteste de stradă de după Revoluţie, fiind abrogată, ulterior, printr-o altă ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv. Printre OUG-urile controversate ale Guvernului PSD-ALDE se numără şi ordonanţa 6/2017 prin care ministerul Dezvoltării a primit 30 de miliarde de lei pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală. De menţionat este faptul că în aceeaşi perioadă, noul Parlament a produs doar 19 proiecte de lege, adică tot atâtea iniţiative câte a avut Guvernul Grindeanu, cu menţiunea că OUG-urile Executivului au intrat imediat în vigoare, în vreme ce proiectele aleşilor abia au intrat în circuitul legislativ.
Ultimul Parlament, cel mai ineficient din istorie
Legislatura trecută a coincis cu cel mai ineficient Parlament postdecembrist. Un studiu al Institutului pentru Politici Publice arăta anul trecut un dezechilibru uriaş între iniţiativele legislative ale Guvernului şi cele ale parlamentarilor. Potrivit datelor Institutului, în perioada 2012-2016 au fost depuse 2.729 de iniţiative, 1.689 dintre aceste (68%) având ca iniţiatori parlamentari şi 870 (32%) – Guvernul. Paradoxal, dintre iniţiativele aleşilor doar 14% au devenit în final legi, jumătate dintre proiecte fiind respinse. Spre deosebire de Guvern, în cazul căruia procentajul de reuşită legislativă a depăşit 80%.
Potrivit Constituţiei, Ordonanţele de Urgenţă ale Guvernului se aprobă sau se resping printr-o lege în Parlament. Prin legea de aprobare sau de respingere se reglementează, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
10% era cota de încredere a Parlamentului la finalul legislaturii 2012-2016
TOP:
Guvernul Călin Popescu Tăriceanu (29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008): 732 de OUG-uri
Guvernul Adrian Năstase (20 decembrie 2000 – 28 decembrie 2004): 680 de OUG-uri
Guvernele Emil Boc (22 decembrie 2008 – 9 februarie 2012): 383 de OUG-uri
Guvernele Victor Ponta (7 mai 2012 – 4 noiembrie 2015): 343 de OUG-uri
Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000): 295 de OUG-uri
Guvernul Radu Vasile (17 decembrie 1998 – 22 decembrie 1999): 251 de OUG-uri
Guvernul Dacian Cioloş (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017): 114 OUG
Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996- 17 aprilie 1998): 94 de OUG-uri
Guvernul Nicolae Văcăroiu (19 noiembrie 1992 - 11 decembrie 1996): 18 OUG-uri
