Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ciuda problemelor penale şi a dosarelor făcute de procurori, mulţi dintre foştii sau actualii primari vor candida în iunie pentru un nou mandat. Doar ieri şi-au anunţat candidatura edilul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie şi primăriţa Craiovei, Olguţa Vasilescu, abia scăpată de arestul la domiciliu. Alt nume cu greutate este cel al fostului edil al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care se pregăteşte să candideze independent. În ciuda anchetelor, legea e permisivă. Până la o condamnare definitivă, nimic nu îi opreşte să candideze.
Primarul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, şi-a anunţat ieri candidatura pentru un nou mandat la primărie şi urmează să-şi facă propriul partid de stânga. “O să avem o întâlnire de 6000 de oameni, o să facem un Congres la Sala Palatului în trei săptămâni să vedeţi câţi colegi sunt din PSD. Am avut discuţii cu lideri de partid care au înfiinţat partide noi, cu lideri de partid din Parlament”, a anunţat Vanghelie. Fostul edil a condus Sectorul 5 al Capitalei vreme de 15 ani, până anul trecut, când a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. Procurorii DNA îl acuză pe Vanghelie că ar fi primit foloase materiale de peste 30 de milioane de euro, reprezentând un parandărăt de 20% din încasări pentru a favoriza firmele unui om de afaceri în atribuirea unor contracte publice.
Proaspăt scăpată de arestul la domiciliu, primăriţa Craiovei şi-a lansat instant candidatura pentru un nou mandat la alegerile din iunie. Asta chiar dacă procurorii DNA o cercetează în stare de libertate într-un dosar care vizează sponsorizările primite de la mai mulţi oameni de afaceri în campania electorală din 2012. “Vreau să îmi duc la capăt proiectele. Am un stadion în lucru, am un spital municipal, un cartier de locuinţe în lucru. Toate sunt 100% proiectele mele şi vreau să le duc la capăt”, a sunat anunţul CraiOlguţei. Potrivit sondajelor, Olguţa are mari şanse să-şi păstreze fotoliul, mai ales că alegerile se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. “Înţeleg că s-a făcut în ultimele zile un sondaj telefonic pe o mie de subiecţi şi că am 82%”, a dezvăluit edilul.
Un alt greu care se pregăteşte să-şi anunţe candidatura este fostul primar Cristian Popescu Piedone. Fostul edil al Sectorului 4 a demisionat în noiembrie anul trecut, după tragedia de la Colectiv, când a anunţat că se retrage definitiv din viaţa politică. Definitiv a durat însă doar câteva luni, iar Piedone strânge deja semnături pentru a candida ca independent pentru un nou mandat. “Să vă descriu ce se simte cu cătuşele la mâini e imposibil! Aici se încheie cariera mea politică. Mă retrag! Dar mă rog să vină în fotoliul de primar cineva care să continue ce nu am apucat eu să termin”, scria Piedone în “testamentul” politic. Potrivit sondajelor, Piedone are aproape 80% intenţie de vot la nivelul Sectorului 4. Asta în ciuda dosarului de abuz în serviciu şi fals în legătură cu autorizarea clubului Colectiv deschis de procurorii DNA.
Trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în dosarul privind finanţarea echipei de fotbal ASA, primarul din Târgu-Mureş, Dorin Florea, va candida şi el pentru un nou mandat. Liberalii i-au invalidat candidatura, însă Florea va candida ca independent sau din partea partidului lui Traian Băsescu, fiind membru marcant al fostului PDL. Florea conduce oraşul de 16 ani. Aceeaşi situaţie este şi la Galaţi, unde actualul primar, Marius Stan, va candida pentru al doilea mandat chiar dacă ANI l-a găsit în incompatibilitate. La Botoşani, liberalul Cătălin Flutur, fost primar al oraşului, va candida iar la primărie chiar dacă DNA îl cercetează pentru abuz în serviciu.
Ce spune legea
În acest moment, nici legea alegerilor locale, nici statutul aleşilor locali nu le interzice să candideze celor care au probleme cu DNA-ul, până la o sentinţă rămasă definitivă. Singura barieră ar fi codurile de integritate ale partidelor, însă acestea există mai mult de ochii lumii. Până în 2015, statutul aleşilor locali le permitea până şi primarilor condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele. Asta până la o decizie a Instanţei Supreme care a stabilit că toţi edilii condamnaţi definitiv, chiar şi cu suspendare, trebuie să fie demişi.
Numai că în decembrie anul trecut, Senatul a adoptat un proiect de lege conform căruia doar primarii condamnaţi definitiv cu executare îşi vor pierde mandatele, în timp ce edilii condamnaţi cu suspendare îşi vor păstra bine-mersi funcţiile.
În statutul aleşilor locali, se arată că funcţia de primar încetează de drept după o pedeapsă definitivă privativă de libertate, prin punerea sub interdicţie judecătorească sau prin pierderea drepturilor electorale. Până anul trecut, revocarea primarilor depindea de judecători. Pe lângă condamnare, aceştia puteau decide interzicerea drepturilor electorale şi interdicţia de a mai fi ales pe o anumită perioadă.
