Primul Parlament din 1990 se uită de sus la cel de-acum

Tropăituri, aplauze sau bătăi zgomotoase cu palmele în bănci pe câte o cuvântare înflăcărată, certuri de ore în şir între un partid şi altul sau discursuri goale de conţinut exprimate doar de dragul de a fi văzut la televizor. Aşa se desfăşurau în urmă cu 26 de ani şedinţele CPUN, un soi de Parlament de tranziţie de după Revoluţie.


Ion Iliescu intră în clădirea Senatului cu zâmbetul care l-a consacrat pe buze, strânge mâinile tuturor ofiţerilor SPP, se îmbrăţişează şi se pupă cu toate angajatele care i-au ieşit în cale. Schimbă câteva cuvinte cu fiecare om pe care-l întâlneşte, jovial şi relaxat, de parcă s-ar fi întors acasă dintr-o călătorie prelungită. Primul popas este în biroul senatorilor PSD, pe care-l ştie bine de pe vremea când era el însuşi ales al poporului în Legislativ. Altminteri, amintiri parlamentare a venit să depene astăzi în clădirea grea de marmură ridicată de Ceauşescu, dar nu dintre cele mai recente, ci de pe vremea când abia mijeau zorile democraţiei româneşti. Pe atunci, era şi şef de stat şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, iar şedinţele acestui parlament hibrid se ţineau în Palatul Patriarhiei din Dealul Mitropoliei. După un sfert de ceas petrecut printre urmaşii lui social-democraţi, Iliescu deschide lucrările simpozionului CPUN - primul forum al pluripartidismului si al dezbaterilor libere. Imnul de stat e urmat de un moment de reculegere în memoria foştilor membri dispăruţi. Fostul preşedinte citeşte apoi un discurs de câteva pagini bune despre istoria şi însemnătatea CPUN.

Au cuvântul, rând pe rând, câţiva dintre cei care au pus umărul atunci la redactarea primelor legi post-comuniste. “Am susţinut atunci şi văd că revine nevoia discuţiei despre "redemocratizare". Mă deranja atunci atitudinea dădacelor noastre din Europa care ne explicau cum e cu democraţia de parcă noi nu avuseserăm niciodată legi şi Constituţie. Ani mai târziu, am spus în Senat: Doamna Uniunea Europeană se înşeală dacă crede că România a venit să bată la uşă în adidaşi şi blugi. Noi avem locul nostru în istorie, îl avem pe Titulescu în frac”, spune nervos Cazimir Ionescu. La rândul său, Dumitru Mazilu, spune la 26 de ani de la Revoluţie, că deşi CPUN a fost un experiment inedit, a reuşit să adopte decizii şi să găsească soluţii acceptate de toate părţile societăţii. Cel mai mare succes al acestui for a fost adoptarea legii de organizare a primelor alegeri libere din mai 1990. “Răbdarea de a asculta toate punctele de vedere şi abia apoi să concluzionăm, respectul pentru opinia celuilalt lipsesc astăzi din societatea românească”, e de părere Mazilu. “De ce oare şi azi, după 26 de ani, întâlnim desconsiderarea unor opinii cu care nu suntem de acord, iar cei care le exprimă sunt socotiţi duşmani şi trebuie eliminaţi?”, se întreabă retoric Mazilu. Incursiunea lor în istorie pare să fie şi o paralelă cu dezbaterile şi neînţelegerile de azi din România când consensul asupra unor proiecte de legi sau idei este aproape imposibil de atins. Şi pe atunci, discuţiile din CPUN erau extrem de aprinse, iar poporul le urmărea cu sufletul la gură la TVR ca pe un film de acţiune. Însă diferenţa faţă de actuala clasă politică era nivelul intelectual si cultural al celor care faceau parte din CPUN, cred foştii membri ai Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, organism ce a funcţionat ca for legislativ în perioada februarie-mai 1990, în care 50% din membri erau desemnaţi de către FSN, iar jumătate de către partidele nou-înfiinţate după Revoluţie.

CASETĂ Cu gura căscată la sula-n coaste
“Pluralismul ideilor care s-au născut atunci, în cadrul CPUN, dădea culoare tuturor confruntărilor. Limbajul ţinea de ţinuta intelectuală a oamenilor. Sunt oameni de calitate şi acum, dar din păcate, în confruntarea publică, în acţiunile publice, nu se valorifică potenţialul intelectual (...) Deşi într-un climat foarte dens, tensionat, nu întâmplător lumea stătea cu gură căscată la radio şi televiziune să urmărească dezbaterile CPUN”, a afirmat Ion Iliescu, cel care într-o şedinţă a CPUN din 1990 acuza opoziţia că-i „bagă sula în coaste”.

INFO
Se lucrează la o monografie a CPUN , iar data de 9 februarie ar urma să devină aniversarea Consiliului. La simpozion au mai participat Petre Roman, Radu Ciuceanu, Răzvan Theodorescu, Marian Enache şi Claudiu Iordache.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca