Referendum anticorupţie sau test grilă pentru români?

Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să anunţe în această săptămână data şi întrebarea aleasă pentru referendumul privind lupta anti-corupţie. O consultare populară cu final aşteptat, în condiţiile în care majoritatea sondajelor de opinie arată că românii îşi doresc – într-o proporţie covârşitoare - eradicarea corupţiei care a parazitat clasa politică şi societatea în ansamblul ei.

"Acest referendum este necesar, de aceea am început demersurile. Ce voi face, o să vă spun în zilele următoare. Zilele următoare, când voi decide data şi întrebarea pentru referendum, vom discuta pe larg toate aceste chestiuni", anunţa preşedintele Klaus Iohannis, săptămâna trecută. Între timp, şeful statului a primit propuneri îndrăzneţe din lumea politică. Iniţiator al referendumului din 2009, fostul preşedinte Traian Băsescu i-a recomandat lui Klaus Iohannis ca la referendumul pe care îl va declanşa anul acesta să treacă şi întrebarea “Sunteţi de acord ca Parlamentul României să fie format din 100 senatori şi 200 deputaţi?”. Liderul PMP susţine că o astfel de întrebare ar garanta o prezenţă sporită la vot şi ar repara întucâtva situaţia din 2009, când, deşi a fost validat de Curtea Constituţională, referendumul privind Parlamentul unicameral nu a fost pus în aplicare de Legislativ. O altă propunere a venit din partea preşedintelui Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan. Şefa UNJR a criticat dur plebiscitul convocat de Iohannis, pe motiv că ar discredita lupta anticorupţie şi s-a întrebat retoric ce s-ar întâmpla în cazul ipotetic  în care românii vor vota NU la o întrebare de genul “vreţi să continue lupta anticorupţie?”. Gîrbovan i-a propus preşedintelui să întrebe poporul dacă doreşte să se clarifice implicarea serviciilor secrete în Justiţie ori lămurirea modului în care instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru SRI.

Prezervativul şi salariul minim

Dacă preşedintele Klaus Iohannis menţine încă suspansul în privinţa întrebării-cheie de la referendum, în ultima vreme europenii şi americanii s-au pronunţat şi ei prin vot în privinţa unor chestiuni cel puţin ciudate. De pildă, în mai 2014, elveţienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim unic în ţară în valoare de aproximativ 3300 de euro. Asta în condiţiile în care Ţara Cantoanelor nu avea la acea vreme un salariu minim stipulat prin lege, însă 90% dintre angajaţii elveţieni câştigau în jur de 3300 de euro pe lună. Doar 23% dintre elveţieni au votat însă pentru salariul minim, propus să ajungă la 18 euro pe oră, chiar dacă acesta ar fi fost cel mai ridicat din întreaga lume. Majoritatea covârşitoare a populaţiei s-a temut însă că un astfel de salariu fi putut provoca o creşterea şomajului, reprezentând un pericol pentru locurile de muncă. Mai recent, odată cu alegerea preşedintelui Donald Trump, americanii din nouă state s-au exprimat pentru legalizarea marijuanei în scopuri recreaționale, în timp ce în alte patru state populaţia a fost chestionată în legătură cu folosirea marijuanei în scopuri medicale (în 25 de state o astfel de întrebuințare este deja legală). Odată cu alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut, locuitorii din California, cel mai populat stat american, s-au exprimat în legătură cu abolirea pedepsei capitale şi o propunere prin care se cerea ca actorii din filmele porno să folosească prezervative.

Citește pe Antena3.ro

O femeie din SUA care s-a mutat în Grecia după ce a vizitat 30 de țări explică de ce nu vrea să se mai întoarcă vreodată acasă

Oficial, tema referendumului propus de preşedintele Klaus Iohannis este “Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”

20 de milioane de euro s-au cheltuit în 2012 pentru organizarea referendumului privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu

Voinţa poporului trebuie transpusă în lege

Chiar dacă referendumul convocat de preşedintele Klaus Iohannis este unul consultativ, rezultatul consultării populare ar trebui transpus în lege de Parlament. Obligativitatea respectării voinţei poporului a fost motivată în urmă cu cinci ani de către judecătorii CCR, cu prilejul referendumului privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. „Conform unei hotărâri a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu. Prin decizia 682/2012, Curtea a constatat că << reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61 >>”, a explicat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan.