Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce parlamentarii puterii o executau pe Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului, acuzând-o că a atacat la CCR și a obținut anularea unor acte normative ale Executivului, în starea de urgență și în starea de alertă, acte care intrau în contradicție cu Legea fundamentală și cu drepturile fundamentale ale omului, Guvernul primește trei lovituri crâncene cu privire la noile măsuri instituite. Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat motivarea Deciziei definitive prin care a anulat un act al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin care se stabileau măsurile de carantinare a persoanelor sosite din zonele cu un așa-numit risc ridicat epidemiologic. Asta, pentru că actul nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Iar reținerile din motivarea instanței sunt demolatoare pentru guvern. Apoi, a fost publicată și motivarea sentinței Curții de Apel Cluj, care a anulat Hotărârea de Guvern prin care s-a instituit obligativitatea vaccinării sau a testării pentru a putea avea acces la diverse evenimente din spații închise sau deschise. Decizie la fel de cruntă, în care se demonstrează cum, practic, măsura încalcă toate principiile de drept și pune cetățeanul plătit prost într-o țară ca România să opteze obligatoriu între un vaccin sau plata unui test scump. Iar această hotărâre nelegală și neconstituțională a fost adoptată de Guvern, în ciuda faptului că, încă din 9 iunie, Consiliul Legislativ a atras atenția asupra discriminărilor pe care le instituie, discriminări nepermise nici de Constituție, nici de Convenția CEDO, nici de Carta Drepturilor Fundamentale ale UE.
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat motivarea deciziei definitive prin care a fost anulată Hotărârea nr. 9/2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență privind instituirea carantinei pentru persoanele care sosesc din statele considerate cu înalt risc epidemiologic. Trei chestiuni fundamentale reies din cuprinsul acestei decizii definitive.
Prima, și cea mai importantă, este nepublicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României. Magistrații rețin că, prin Ordin al premierului Florin Cîțu, care este președintele CNSU, a fost emisă această Hotărâre, prin care s-a aprobat lista țărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care revin în România din acestea. Înalta Curte de Casație și Justiție arată că fondul cauzei pentru care a fost sesizată îl reprezintă obligativitatea publicării acestei Hotărâri a CNSU în Monitorul Oficial. Instanța de fond, adică Curtea de Apel București. A apreciat că nu sunt aplicabile unor astfel de hotărâri ale CNSU prevederile articolului 11, alineat 1, din Legea nr. 24/2000, întrucât CNSU nu este un organ al administrației publice centrale de specialitate, ci un organ interinstituțional.
Instanța supremă arată însă că, potrivit Legii 24/2020, în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele de urgență ale Guvernului, deciziile prim-ministrului, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Singurele acte normative care nu se publică sunt deciziile premierului sau actele normative, dar care sunt clasificate.
„Dacă am accepta interpretarea instanței de fond, consecința ar fi că acest Comitet Național pentru Situații de Urgență nu s-ar încadra la niciuna dintre categoriile de instituții reglementate de Constituție și ar fi vorba despre o entitate înființată în afara cadrului constituțional. O astfel de consecință este, în mod vădit, inacceptabilă”, arată judecătorii de la Înalta Curte, care concluzionează că această Hotărâre a CNSU trebuia publicată în Monitorul Oficial, pentru a putea fi în vigoare.
Citește pe Antena3.ro
Se invocă pandemia de COVID, dar măsurile n-au legătură cu ea
A doua chestiune explozivă care reiese din motivarea ÎCCJ este aceea că Hotărârea CNSU 9/2021 instituie măsuri care nu au legătură cu starea de alertă generată de pandemia de COVID-19 pe teritoriul României.
Instanța arată că doar în Legea 136/2020 se face referire la aceste măsuri de carantinare a persoanelor venite din străinătate, mai exact în cuprinsul articolului 1. „Carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone de risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoane infectate, în situațiile de risc epidemiologic (…) se instituie prin hotărâre a CNSU, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României și se pun în aplicare prin ordine ale ministrului Sănătății și ale instituțiilor subordonate”, se arată în această normă de reglementare.
Înalta Curte subliniază că, așadar, „în speță este vorba de o normă dispusă în considerarea unui risc epidemiologic distinct de situația epidemiologică de la noi din țară, care a condus la declararea stării de alertă. Este avută în vedere situația epidemiologică existentă în alte state, măsura în discuție putând fi luată independent de existența sau inexistența stării de alertă emisă în condițiile Legii 55/2020. Simpla coexistență a măsurilor dispuse prin hotărârea CNSU cu starea de alertă COVID-19 nu face ca măsura contestată să poată fi calificată ca măsură dispusă pentru starea de alertă instituită pentru prevenirea și combaterea unei pandemii de COVID-19. De altfel, acesta este și motivul pentru care, în cadrul preambulului Hotărârii nr. 9/11.02.2021 a CNSU nu este menționată ca temei de drept Legea 55/2020”.
DSU nu are ce căuta în procesele Comitetului Național pentru Situații de Urgență
Cea de-a treia chestiune desprinsă din motivarea Înaltei Curți este aceea a dreptului Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) de a participa ca intervenient în procesele CNSU. Potrivit deciziei definitive, DSU nu a justificat un interes propriu în susținerea poziției procesuale a CNSU, astfel încât o asemenea cerere de intervenție trebuie respinsă ca inadmisibilă.
„Faptul că, potrivit OUG 21/2004, Departamentul pentru Situații de Urgență asigură secretariatul tehnic al CNSU nu constituie o justificare pentru participarea, în nume propriu, în calitate de intervenient a acestei instituții într-un litigiu în care se discută legalitatea unui act administrativ emis de către CNSU, întrucât DSU nu poate obține, personal, niciun folos practic ca urmare a judecării prezentului litigiu”, arată instanța supremă.
De altfel, magistrații atrag atenția asupra faptului că, potrivit aceleiași OUG 21/2004, DSU asigură secretariatul tehnic permanent al CNSU, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, astfel încât nici din acest punct de vedere participarea în nume personal a DSU la prezentul litigiu nu este justificat. Mai mult, șeful DSU are și calitatea de vicepreședinte al CNSU.
Deși i s-a atras atenția oficial că încalcă drepturile omului, Executivul a adoptat hotărârea. O altă instanță a desființat-o
Cea de-a doua lovitură pentru Guvern vine, atât direct, cât și cu mantă, de la Curtea de Apel Cluj. Este vorba despre HG 636/2021, prin care, la 12 iunie 2021, a fost prelungită starea de alertă cu încă 30 de zile, în anexele acestui act normativ fiind instituite măsurile de obligare a prezentării dovezii de vaccinare, a unui test negativ RT-PCR sau a unui text negativ rapid antigen ori a unui certificat care să ateste trecerea prin boala provocată de SARS-CoV-2 în ultimele maximum 90 de zile, pentru a putea avea acces la anumite evenimente.
Ei, bine, înainte ca această Hotărâre să fie adoptată, Guvernul a solicitat Consiliului Legislativ un aviz consultativ. Și aici vine „bomba”. La data de 9 iunie 2021, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, însă de principiu, pentru că era vorba despre prelungirea stării de alertă. În considerentele avute însă, Consiliul a formulat observații care desființează complet demersul Guvernului.
În primul rând, în documentul citat se atrage atenția Executivului că dispozițiile alineatelor 3 și 4 ale articolului 1 și ale articolului 4 din Legea 55/2020, în temeiul căreia a fost adoptată Hotărârea Parlamentului nr. 5/2020, au fost declarate neconstituționale, prin Decizia CCR nr. 475/2020. Însă se atrage clar atenția că, la Anexa 2, textul propus pentru articolul 4 „are ca obiect condiționarea participării la anumite evenimente sportive sau culturale, a accesului în restaurant sau cafenele din interiorul clădirilor, precum și în spațiile închise, în incinta sălilor de sport și/sau fitness ori la alte activități de îndeplinirea anumitor cerințe privind starea de sănătate sau prezentarea dovezii vaccinării sau a testării”. Consiliul Legislativ arată că „instituirea unei astfel de soluții legislative, care nu este limitată doar la desfășurarea unor evenimente pilot sau test, este susceptibilă de a încălca principiul egalității în drepturi, consacrat de dispozițiile articolului 16 alineat 1 din Constituție, potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Cei care nu vor, nu pot fi discriminați
Consiliul Legislativ precizează, de asemenea, că principiul egalității în fața legii și interzicerea discriminării sunt consecrate și de articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dar și de articolele 20 și 21 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene. De altfel, Curtea Constituțională, în Decizia 55/2018, a reținut că, în legătură cu principiul egalității în drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. CCR a reținut că nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestui principiu. Mai mult, Consiliul Legislativ a mai constatat că această soluție găsită de Guvern „creează o situație de discriminare pentru persoanele care nu pot, din considerente medicale, sau care nu vor, din orice considerente, să se vaccineze, care nu pot participa la anumite activități decât prin prezentarea rezultatului negativ al unor teste”.
Curtea de Apel Cluj, a treia lovitură: Și testarea creează segregare, din cauze economice
În ciuda acestor semnale, Guvernul a adoptat măsurile criticate. Chiar dacă nu doar Consiliul Legislativ le-a demontat, ci și Curtea de Apel Cluj. Astfel, a fost publicată și motivarea sentinței, unde se arată exact ceea ce a spus Consiliul Legislativ, dar și mai mult decât atât.
Magistrații arată că foarte multe persoane, din cauza convingerilor religioase, sau a stării de sănătate nu pot să se vaccineze şi, prin urmare, sunt excluse de la toate activităţile sportive, culturale, sociale permise de Hotărârea de Guvern. Iar această excludere intervine și când vorbim de testare. „La momentul adoptării hotărârii, salariul mediu net în România era de aproximativ 3.500 de lei, fără să vorbim de venitul minim pe economie şi de faptul că există persoane care nu au nici măcar acest venit. Or, efectuarea unui test RT-PCR sau a unui test antigen rapid trebuie să se realizeze la un laborator medical care să certifice exactitatea rezultatului testului şi cum aceste teste nu sunt gratuite foarte multe persoane nu vor avea posibilitatea financiară să efectueze acest test şi, prin urmare, vor fi nevoite să recurgă la vaccin, care este gratuit, pentru a putea participa la aceste activităţi”, arată Curtea de Apel Cluj.
