La începutul săptămânii, liberalii au sărbătorit 141 de ani de la naşterea oficială a partidului istoric al Brătienilor. Jurnalul Naţional a încercat să desluşească ADN-ul politic al partidului din zilele noastre şi a avut o mare surpriză: după fuziunea cu PDL-ul lui Vasile Blaga, noul Partid Naţional Liberal moşteneşte de drept FSN-ul condus de fostul premier Petre Roman.
„141 de ani de liberalism românesc reprezintă o contribuție covârșitoare la modernizarea ș i europenizarea României. Vă mulțumesc că duceți mai departe ideile și idealurile liberalismului”, i-a felicitat președintele Klaus Iohannis pe membrii PNL la aniversarea de marţi a partidului. Jurnalul Naţional a încercat să stabilească legătura de sânge dintre partidul condus de cuplul Blaga-Gorghiu și partidul autentic al înaintașilor, dar a constatat că liberalii de azi duc mai departe mai degrabă FSN-ul lui Petre Roman, decât idealurile Brătienilor. Născut la 24 mai 1875, partidul originar fondat de Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu a fost suprimat de comuniș t i în noiembrie 1947. Mulţi dintre fruntașii liberali au plătit cu viaţa în închisorile comuniste, iar noul PNL a reapărut abia la 43 de ani distanţă, după căderea regimului Ceaușescu. Printre cei care au repus bazele formațiunii liberale imediat după Revoluţie s-au numărat Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu și Radu Câmpeanu, primul preșe-dinte postcomunist al partidului. Istoria tumultoasă a sciziunilor și tentativelor de unificare din anii ’90 ajunge pe repede înainte în 2014, când PNL și PDL decid să fuzi-oneze. Acesta este momentul în care noul PNL preia bagajul genetic al FSN-ului zămislit de Ion Iliescu în zorii democraţiei românești, PDL-ul lui Blaga fiind urmașul de drept al PD-ului lui Petre Roman, partid desprins din FSN-ul lui Iliescu.
Toate dintr-un singur Front
Momentul esenţial îl consti-tuie Convenţia naţională a FSN din martie 1992. A fost momentul în care aripa fidelă președintelui Ion Iliescu s-a rupt de FSN-ul mamă și a fondat așa-numitul FDSN, bunicul politic al PSD-ului condus azi de Liviu Dragnea. „Au declarat că ei pleacă din FSN și constituie un nou partid. Şi au constituit un nou partid, ceva care astăzi nu ar mai fi permis. Nu i-a zis Frontul Salvării Naţionale, ci Frontul Democrat al Salvării Naţionale. Evident că era o modalitate să zic așa șmeche-rească. Acest FDSN a parti-cipat la alegerile din septembrie 1992, cu această titulatură – FDSN, dar avân-du-l ca portdrapel pe Ion Iliescu, care a câștigat alegerile mult mai strâns în faţa lui Emil Constantinescu, eu neparticipând la alegeri”, rememorează azi Petre Roman. Rămas stăpânul de drept al FSN-ului original, fostul premier a schimbat denumirea Frontului în Partidul Democrat. „În anul 1993, noi am hotărât la Convenţia Naţională care a urmat, a FSN pentru că încă se numea așa, să schimbăm numele partidului și să îi spunem Partidul Democrat. Exista un asemenea partid condus de un domn Vișinescu, ne-am unit cu dânsul și am creat Partidul Democrat, cred că a fost la Convenţia din Constanţa”, povestește fostul premier la peste 20 de ani distanţă de clipa în care Frontul Salvării Naţionale a devenit Partid Democrat.
PDL-ul lui Boc s-a născut din Băsescu şi liberali
Prima tentativă de unificare a dreptei s-a petrecut în urmă cu 15 ani. Liderul PNL de la acea vreme, Valeriu Stoica, plănuia fuziunea dintre liberali şi PD-ul condus de Traian Băsescu, dar s-a lovit de rezistenţa grupării Patriciu-Tăriceanu. Acuzat că trădează identitatea partidului, Stoica a demisionat din fruntea PNL, fiind înlocuit cu Theodor Stolojan. Actualul europarlamentar a urmat aceeaşi strategie şi a creat Alianţa Dreptate și Adevăr, cu Traian Băsescu preşedinte şi C.P. Tăriceanu premier. Excluşi din PNL, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan și ceilalţi susţinători ai alianţei cu PD au format Partidul Liberal-Democrat, care a fuzionat în decembrie 2007 cu PD-ul original dând naştere PDL. Cu Emil Boc preşedinte, Stolojan şi Videanu vicepreşedinţi şi Vasile Blaga secretar general.