Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Exodul medicilor români este resimţit puternic, atât de doctorii rămaşi în ţară, cât şi de pacienţi. În lipsa celor mai elementare măsuri în domeniul resurselor umane din Sănătate, situaţia în spitalele din ţară este dezastruoasă, avertizează managerii unităţilor medicale care au început să lucreze cu doctori de împrumut. Legislaţia actuală nu permite, însă, plata suplimentară a medicilor aduşi din alte oraşe să facă gărzi, astfel că urgenţele sunt asigurate de asitentele medicale, de internişti sau ginecologi. Medicii spun că există soluţii şi solicită măsuri legislative care să permită plata doctorilor care fac de gardă în alte spitale decât cel angajator.
“Cer public autorităților competente să emită ordonanță de urgenţă ca spitalele publice să poată face plăţi suplimentare medicilor care fac de gardă în alte spitale decât cel angajator”, spune medicul Laurențiu Belușică, fost şef al Secţiei de Chirurgie de la Spitalul MAI „Dimitrie Gerota”, care şi-a propus, din poziţia de director medical, să „resusciteze” Spitalul Județean Călărași.
Acesta are şi o soluţie care poate fi pusă în aplicare într-un timp scurt şi care poate salva vieţi, până când o strategie națională pentru resursa umană în sănătate, aflată, deocamdată, doar la stadiul de promisiune a ministrului Sănătăţii, va fi implementată în România şi, mai ales, până când aceasta va începe să producă efecte: adică să oprească exodul medicilor.
Este vorba de sistemul „locum”, pe care chirurgul spune că l-a întâlnit când a lucrat în Anglia, acolo unde „lucrurile funcţionează pentru că sunt altfel organizate”. Este vorba de cadre medicale - în special medici, dar şi asistenţi medicali - care ţin locul altora, în anumite situaţii (concediu de odihnă, medical etc.), fără să fie angajaţii unităţii medicale respective.
„Vrem să ni se permită să angajăm medici în acest sistem de «locum doctor», iar asta se poate face prin ordonanţă de urgenţă. Problema este că nu avem legislaţie, că aceşti medici sunt obligaţi să dea concurs, că altfel nu poţi să-i angajezi. Ceea ce este o prostie, pentru că eu am nevoie de el într-un weekend. Legea trebuie să-mi permită mie, ca manager de spital, să-mi asum: văd omul, îi văd CV-ul şi-mi asum acest lucru. Eu am fost în nenumărate rânduri la spitale în care nu mă cunoştea nimeni. Deci eu pot să lucrez în Londra, la Spitalul Royal London, care are 1.400 de paturi, mă duc acolo cu CV-ul în braţe şi-mi spune: «Da, sunteţi bun de lucru, poftiţi în gardă» şi îmi dă pe mână o secţie de 20 de oameni bolnavi, şi în România nu pot să fac asta”.
Nevoiţi să scoată bani din buzunar
O altă problemă este că un medic care merge să facă o gardă în alt oraş trebuie să-şi plătească transportul, masa şi eventual cazarea, iar actuala legislaţie în domeniul Sănătăţii nu permite managerilor să le deconteze doctorilor aceste cheltuieli suplimentare, chiar dacă spitalul ar dispune de banii respectivi.
Citește pe Antena3.ro
„Pe de altă parte, legea trebuie să-mi permită să-l plătesc. Pe un astfel de om trebuie să-l plăteşti mai mult: el se urcă în maşină şi vine, de exemplu, de la Bucureşti, la Călăraşi, şi consumă 100 de lei pe drumul acesta. Ar trebui măcar aceşti bani să pot să-i dau în plus faţă de garda respectivă. Că, altfel, stă în spitalul lui şi face gardă acolo”, a explicat dr. Beluşică, adăugând că, dacă ar exista această posibilitate legală, “le-aş plăti la doi medici anestezişti, deci două gărzi pe lună, banii suplimentari i-aş da din salariul meu, numai să vină să facă gardă”.
Oamenii mor din cauza lipsei medicilor din gărzi
Sâmbăta trecută, când a avut loc accidentul de pe Autostrada Soarelui, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi a avut medic de gardă. Dar acesta a fost doar un noroc, iar “norocul nu poate ţine la nesfârşit”, avertizează medicul, exemplificând situaţia în care a fost Spilalul din Lehliu, acolo unde au fost trimişi 14 răniţi grav. Numărul morţilor în acel accident ar fi putut mai mare.
“Faptul că sâmbătă, când a fost accidentul pe autostradă, la Lehliu a fost medic de gardă chirurg, şi nu ginecolog sau pediatru, a fost tot un mare noroc. Dacă era pediatrul de gardă, omul acela care a fost operat de dr. Graure murea sigur! Omul ăla nu mai ajungea la Bucureşti, pentru că pierduse peste 1,5 litri de sânge, şi nu rezista, nu mai avea nicio şansă. Pentru că medicii de pe SMURD nu fac această procedură care s-a făcut în spital”, exemplifică medicul ce se poate întâmpla în spitalele din ţară, în care liniile de gardă nu sunt complete.
Situaţia devine şi mai gravă în timpul sărbătorilor, când puţinii medici care mai există prin spitalele din ţară pleacă în concediu. “Atunci, doctorii vor face de gardă la UPU o zi da, una nu, pentru că sunt doar doi. Vă dau un exemplu: dacă vine o gravidă cu sângerare în spatele placentei, dar cu copilul viu, femeia aceea trebuie operată în următoarele minute. Eu am ginecolog, dar nu am anestezist. Nici cu elicopterul nu ajunge anestezistul de la Bucureşti. Dacă vine un accident vascular cerebral, la fel, omul acela moare. Şi dacă-l trimit la Bucureşti, nu mai ajunge”, explică medicul, subliniind că este inadmisibil acest lucru la o Unitate de Primiri Urgenţe, unde fiecare minut poate face diferenţa între viaţă şi moarte pentru pacienţi.
Din cauza lipsei de personal, în fiecare zi de la Spitalul Judeţean Călăraşi sunt trimişi 2-3 pacienţi la Bucureşti cu ambulanţele, deşi plata unor medici în sistem “locum” ar costa mult mai puţin. “O salvare la Bucureşti costă 500 de lei. Dă-mi, frate, ordonanţă de urgenţă, dă-mi doctorii să-mi lucreze în spital şi lasă-mă ca banii pe care îi dau pe salvare să-i dau lui în plus pentru că a venit de departe”, mai spune medicul, subliniind că, într-o gardă, un medic poate consulta până la 150 de pacienţi. Practic, cu aceiaşi bani cheltuiţi acum pentru transportul unui singur bolnav în Capitală.
„Înțelegeți că nu se mai poate? Că pot muri oameni din cauză că nu avem toate liniile de gardă complete? Oameni buni, bolnavul cronic îl duc şi pe Dunăre la un spital, să-l operez, dar urgența trebuie să o rezolv acum. Sunt urgenţe pentru care patru minute reprezintă prea mult” Dr. Laurenţiu Beluşică, director medical al Spitalului Judeţean Călăraşi
“Este o lentoare infernală în legislaţie. Noi murim în spitale, oamenii pot să moară şi nu este nicio exagerare. Eu nu sunt un tip alarmist, dar situaţia este dramatică în spitale. Eu am zile în care n-am anestezişti şi în momentul în care vine o urgenţă în spital nu pot s-o rezolv. Sunt soluţii, dar trebuie să ne lase să le folosim” dr. Laurenţiu Beluşică
Situaţii similare, sau chiar mai garve, în care nu există niciun fel de medic în spital pe timpul nopţii sunt semnalate pe forumurile de socializare, de foarte mulţi medici, din diverse zone ale ţării. “Așa este și la noi, avem doi medici ATI care au programul cunoscut și vin când îi chemăm pentru urgențe. Practic, 15 zile pe lună sunt ca și în Armată: consemnați - gardă la domiciliu! În rest, terapia intensivă este în grija asistentelor și a medicilor de gardă din celelalte specialități. Iar noi suntem norocoși, alte spitale nu au niciun medic ATI, măcar la domiciliu, să vină pentru urgențe!”, spune un alt doctor din Câmpulung Muscel.
Cu o asemenea ignorare a resurselor umane din Sănătate, care a fost parcă lăsată moştenire de la un ministru la altul, de-a lungul anilor, “în curând o să rămână ţara fără doctori; vrăjitoarele şi închinarea la moaşte o să îi vindece pe români!”, avertizează alt medic, pe Facebook.
