Tratamentul cu plasmă umană, încă ignorat în România

În absența unui leac pentru coronavirus, fie că este vorba de un vaccin sau de un medicament țintit, tratamentul cu plasmă recoltată de la pacienții vindecați pare să fie printre cele mai bune terapii aplicate în lume, în cazul acestui virus nou, SARS-COV2. În România, sunt circa 12.000 de persoane vindecate de COVID-19, însă mai puțin de 100 de persoane au donat plasmă convalescentă și doar 25 de pacienți români au primit acest tratament, până în prezent. În acest context, asociațiile de pacienți au făcut o serie de propuneri autorităților pentru îmbunătățirea recoltării și administrării de plasmă convalescentă.

În România, până în prezent, sunt șase pacienți care s-au vindecat după ce li s-a administrat plasma cu anticorpi: patru în București, unul în Galați și unul în Arad. Chiar ieri, Spitalul Județean de Urgență Arad a anunțat că primul pacient (61 de ani) tratat în această unitate medicală cu plasmă recoltată de la un donator vindecat de COVID-19 s-a însănătoșit.

Două asociații de pacienți, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – A.P.A.A. și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), atrag atenția că numărul pacienților vindecați ar fi putut fi mai mare, iar mortalitatea mult mai scăzută, dacă aceștia ar fi beneficiat de terapia cu plasmă convalescentă, „unul dintre cele mai promițătoare tratamente” de până acum.

În România, au fost puse în funcțiune 18 echipamente de plasmafereză oferite gratuit împreună cu 6.000 de kituri de recoltare, cu ajutorul cărora se pot recolta 18.000 doze de plasmă convalescentă de la donatorii vindecați de COVID-19, însă mai puțin de 100 dintre cele aproape 12.000 de persoane vindecate s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona plasmă convalescentă.

Hozoc: Peste 800 de oameni ar fi putut fi salvați

„Dacă ar fi primit plasmă, o parte din cei 1.200 de oameni, până în acest moment, care au murit din cauza acestui nou coronavirus ar fi putut fi salvați. Să nu uităm că, acum o săptămână, un studiu realizat pe 5.000 de pacienți din Statele Unite ne spune că, prin administrarea de plasmă se reduce mortalitatea de patru ori. Deci am fi avut șansa ca, din acei 1.200 de oameni, să reușim să salvăm peste 800 sau 900 dintre ei”, afirmă Florin Hozoc, directorul unei companii care a donat statului aparate de plasmafereză pentru colectarea de plasmă.

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică șocantă: 76 de copii sacrificați, cu pieptul desfăcut și craniul modificat. Scopul „ofrandei” macabre

În contextul în care, până în prezent, nu există un vaccin și nici medicamente specifice acestui nou coronavirus, tot mai multe studii internaționale confirmă că acesta ar putea fi învins cu ajutorul anticorpilor colectați din plasma umană. De altfel, acest tratament cu plasmă cu anticorpi a fost utilizat cu succes și în vindecarea cazurilor severe de Ebola, și în tratarea SARS și MERS (care fac parte tot din familia coronavirusurilor).

Doar 8 spitale au aplicat terapia

Prof. dr. Dorel Săndesc, vicepreședintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, spune că există un interes deosebit din partea spitalelor pentru această metodă de tratament cu plasmă și că 31 de unități medicale, dintre cele care îndeplinesc condițiile, au solicitat și li s-a aprobat includerea într-un studiu legat de acest tip de tratament. Însă, până acum, doar opt din cele 31 de spitale au administrat această terapie unui număr total de 25 de pacienți cu COVID-19. „Sunt primele rezultate, nu ne permitem să tragem concluzii. Concluziile unui studiu se trag după o analiză foarte serioasă, statistică, după modele matematice, după compararea cu loturi comparabile din punct de vedere al severității cazurilor, al caracteristicilor demografice ș.a.m.d.”, explică Dorel Săndesc.

Asociațiile de pacienți cer Ministerului Sănătății să se implice mai activ atât în promovarea donării de plasmă, cât și în coordonarea centrelor de transfuzie, pentru o colectare mai bună. Totodaată, cer schimbarea legislației excesiv de birocratice, astfel încât orice persoană vindecată și eligibilă pentru donare (cu anticorpi anti-SARS-COV2 în concentrație crescută) să poată dona plasmă.

22 de state membre UE colectează și depozitează această plasmă în bănci de plasmă convalescentă anti-COVID-19

„Putem să spunem că sunt cazuri, raportate de colegii noștri din secțiile ATI, la care, după administrarea plasmei au sesizat o ameliorare evidentă a evoluției lor”, a precizat

prof. dr. Dorel Săndesc, Societatea Română de ATI