Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mii de oameni se strâng, în fiecare an, în locul tradiţional al Târgului de Fete, de pe Muntele Găina, pentru a duce mai departe un obicei strămoşesc. Aici îşi găseau soţii moţii din satele învecinate muntelui, iar târgul avea regulile lui stricte: numărul de bani din salba fetei corespundea cu numărul de hectare de teren pe care viitoarea mireasă le primea ca zestre, dar şi tânărul pretendent era nevoit să-şi prezinte calităţile în faţa tatălui miresei, pentru a se încheia târgul. Astăzi a rămas doar sărbătoarea, care se organizează în fiecare an, în prima duminică de după Sfântul Ilie.
Sărbătoarea începe, pe Muntele Găina, şi în comuna Avram Iancu, de vineri, şi se termină luni, chiar dacă tradiţia spune că târgul are loc duminică. Curioşii care merg să vadă minunea păstrată timp de secole au parte de programe artistice variate şi pot vizita locurile cele mai frumoase din judeţ. Pentru a face faţă numărului mare de cereri de cazare, s-au pregătit din timp cu oferte nu doar proprietarii de pensiuni şi hoteluri din Alba, ci şi cei din judeţele învecinate, iar acelaşi lucru se va întâmpla la fiecare eveniment dedicat, anul acesta sărbătoririi Centenarului. „Cele mai multe locuri de cazare sunt la Albac, aproximativ 200, în judeţ fiind peste 6.000, în zona rurală. Circulaţia turistică trece de 1 milion anul acesta, fiind anul Centenarului. Anul trecut am depăşit 400.000 de turişti, cu o medie estimată a înnoptărilor de 2-3 nopţi de persoană. În judeţ avem circa 60% pensiuni şi 40% turism clasic, astfel încât vacanţele în zona rurală sunt mai importante la noi decât turismul clasic. Din păcate, nu avem suficiente spaţii de cazare, iar oamenii fac rezervări şi în Turda sau în Sibiu, pentru serbările dedicate Marii Uniri, când vom depăşi, probabil suta de mii de participanţi de cu un secol în urmă”, a declarat, pentru Jurnalul, Emil Comşa, preşedintele ANTREC Alba.
Ce-i aşteaptă pe vizitatori în acest an
Târgul de Fete de pe Muntele Găina este cea mai mare şi mai cunoscută sărbătoare populară din România. Târgul tradiţional se organizează aici de sute de ani şi, chiar dacă evenimentul nu şi-a păstrat scopul principal, caracteristicile tradiţionale autentice s-au păstrat până astăzi, deşi există multe elemente de noutate care au fost adăugate. Spectacole folclorice, dar şi concerte de muzică folk şi muzică uşoară, focuri de artificii şi petreceri în aer liber sunt câteva dintre ingredientele ediţiei din acest an, pregătite pentru vizitatori. „Târgul de Fete de pe Muntele Găina este pe drept cuvânt un brand important al României, iar manifestarea este cunoscută ca fiind cea mai mare sărbătoare populară în aer liber. În vechime, sărbătoarea era un prilej pentru oamenii din zonă să se întâlnească, venind din localităţile apropiate Muntelui Găina, să îşi revadă rudele sau prietenii, iar pentru tineri, să se cunoască, să lege prietenii şi chiar să se căsătorească. În prezent, Târgul de Fete de pe Găina reprezintă şi încercarea noastră de a susţine şi promova meşteşugurile tradiţionale, portul popular românesc, obiceiurile şi tradiţiile, dar şi muzica populară autentică. Sperăm ca şi în acest an, mii de oameni să urce pe Muntele Găina. Invitaţia organizatorilor este ca în fiecare an: Hai pe Muntele Găina! Hai pe muntele dragostei!”, spune Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, din cadrul Consiliului Judeţean, organizator al evenimentului. Şi, pentru că turismul în judeţul Alba este predominant rural, asociaţiile constituite în domeniul agricol au acum un rol important în dezvltarea şi promovarea destinaţiei, astfel încât, de anul acesta, Consiliului Judeţean i s-a alăturat, în organizarea evenimentului de pe Muntele Găina, GAL-ul ”Drumul Iancului”, o asociere între autorităţile locale şi mediul privat constituită în cadrul programelor de dezvoltare pentru agricultură, care după implementare funcţionează ca asociaţii de sine stătătoare.
Istoria de sute de ani, sărbătorită
În mod tradiţional, pegătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile înainte de târg, iar duminica, la prima oră a dimineţii, cu noaptea în cap, cum se spune în popor, toţi urcau pe munte, în poiana unde avea loc evenimentul. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc, de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816. În decursul timpului, la Târgul de Fete au participat, potrivit relatărilor istorice, personalităţi importante, precum împăratul austriac Franz Joseph I, în timpul unei vizite în Transilvania, în 1852, primul-ministru al României din perioada interbelică, Ionel I. C. Brătianu, pentru vizita lui fiind amenajată o tabără de corturi. A participat şi regele României, Ferdinand I, în anul 1924, în prezenţa căruia s-a sfinţit „Crucea Iancului”. Tradiţia deschiderii târgului a rămas neschimbată: o fac vestitele tulnicărese de la Avram Iancu - femei care dau semnalul evenimentului, prin tulnic, instrument muzical tradiţional din Munţii Apuseni. Începând din 2006, Târgul de Fete de pe Muntele Găina este marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba şi are ca slogan chemarea: „Hai pe Muntele Găina, hai pe muntele dragostei!”.
Locuri de vizitat şi semne ale istoriei milenare
Comuna Avram Iancu, prin pozitia sa geografică, face parte din zona turistică a Munţilor Apuseni, a treia în judeţul Alba, poate cea mai importantă din judeţ şi una dintre cele mai reprezentative ale ţării. Localitatea este situată într-un cadru natural pitoresc şi le oferă vizitatorilor şansa de a se bucura de un patrimoiu social-cultural şi istoric deosebit de complex. În împrejurimile comunei Avram Iancu mai pot fi vizitate Cascada Pişoaia, Cheile Pojoriţei sau Dealu cu melci. Pasionaţii de etnografie şi de arhitectură tradiţională pot vizita, tot în această zonă, Biserica de lemn Vidra, Casa ţărănească din secolul al XVIII-lea, din Vadu Moţilor, Moara şi piua veche din secolul al XIX-lea, din Vadu Moţilor sau Casa memorială Avram Iancu. Istoricul comunei este strans legat de istoria Ţării Moţilor, vatră a numeroase evenimente care au marcat istoria poporului român. Istoria Ţării Moţilor şi a Vidrei de Sus este strâns legată de istoria mineritului de pe Valea Arieşului superior, de evoluţia meşteşugului prelucrării lemnului şi de activitatea comercială a acestei zone. Primele atestări istorice datează din secolul V î.Chr., când agatârşii cei iubitori de miere şi metale nobile au locuit în regiune, iar după ei, dacii. Vechii locuitori ai comunei fac parte din familia moţilor sau "topilor", cum sunt cunoscuţi locuitorii din ţinutul Câmpenilor, urmaşi direcţi ai dacilor şi ai coloniştilor romani. Au fost numiţi moţi, de la chica antică, un obicei dacic purtat de bărbaţi, întâlnit până în a doua jumătate a secolului al XIX -lea în această regiune.
Cei care vor să ajungă pe Muntele Găina trebuie să ştie că pot merge cu autoturisme şi microbuze de până la 20 de locuri. Pe drumul judeţean DJ 762 se ajunge în comuna Avram Iancu, localitatea cea mai apropiată de Muntele Găina, iar de aici, se continuă pe un drum pietruit, până pe platoul unde au loc manifestările. Pe munte este amenajată o zonă de campare, există cisterne cu apă şi zone cu curent electric pentru cei care vor să petreacă două zone minunate în natură.
Citește pe Antena3.ro
Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur.
Avem creşteri ale preţuriilor de până la 25% faţă de un an turistic normal. O cameră de trei stele se poate închiria cu circa 180 de lei pe noapte, cu mic dejun inclus, faţă de 120-130 de lei, cât era anul trecut.
Emil Comşa, preşedinte ANTREC Alba
Târgul de Fete de pe Muntele Găina se organizează, în fiecare an, din vremuri străvechi, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, ziua Sfântului Ilie. Această manifestare etno-culturală a fost menţionată prima dată în documente în 1816.
