Cu un picior in pragul iernii

Cum, necum a trecut şi anul acesta… O toamnă destul de capricioasă, parcă nesigură pe ea, ne pune cu un picior in pragul iernii şi ne obligă, in timp ce scoatem de prin dulapuri hanţele mai groase, să visăm un picuţ.

Cum, necum a trecut şi anul acesta… O toamnă destul de capricioasă, parcă nesigură pe ea, ne pune cu un picior in pragul iernii şi ne obligă, in timp ce scoatem de prin dulapuri hanţele mai groase, să visăm un picuţ. Să visăm fiecare după cum ne e starea şi firea, unii la zăpezi fabuloase, părtii de schi sau focuri de şemineu, alţii la caltaboşi sau sarmale aburinde, noroaie şi cizme de cauciuc, lemne verzi şi puţine, găuri in tabla de pe acoperişâ€¦

Pe noi, romănii, pănă şi iarna ne divizează, ne delimitează mai net decăt pe alţi trăitori din climele temperat-continentale. Nu vreau să fiu fals-patetic şi să scriu că, in vreme ce agenţiile de turism par să-şi fi epuizat oferta cu destinaţii exotice pentru Sărbători, bugetele multor concetăţeni sunt atent drămuite pentru a trece decent şi prin această iarnă. La urma urmei fiecare doarme aşa cum şi-a aşternut şi, ca s-o spun pe-a dreaptă, m-am cam săturat să văd şi să aud văicăreli neproductive, acuze nefondate sau resemnări păguboase. Aşa cum m-am săturat de crime odioase, accidente şi catastrofe, explozii şi inundaţii, scandaluri politice sau murdării mondene.

Nu mai dau nici cea mai mică atenţie acelora pentru care orice dimineaţă este izvor de griji şi angoase, orice seară devine purtătoare de prevestiri rele şi bilanţuri sumbre. Uite că am chef de o iarnă in care să mă bucur cu toată puterea fiinţei mele că respir aerul rece şi purificat, că imi ingheaţă picioarele, că imi vor lua copiii vacanţă, că mama e sănătoasă şi că intenţionez să mă las de fumat.

Oi vedea eu ce pun pe masa de Crăciun, cu cine fac Revelionul, cum o să plătesc cotele de intreţinere şi factura la lumină, dacă o să fie aglomeraţie la metrou şi cu căt s-or majora preţurile la produsele alimentare de bază. Merg sută la sută pe certitudinea că primăvara va veni, cu sau fără mine, iar dacă mi-e dat să mai văd o dată cireşii inflorind, măcar să fiu sănătos la trup, intreg la minte şi cu sufletul curat. Un gănd bun pentru cei cu adevărat suferinzi sau care au motive reale de intristare. Şi un indemn prietenesc tuturor celorlalţi: haideţi să intrăm in iarnă ca şi cum nimic mai frumos nu ni s-ar putea intămpla in această viaţă scurtă şi zbuciumată…