x close

Fundaţia Universitară Carol I 1891-1914 (I)

0
Autor: Simina Stan 23 Oct 2008 - 00:00

Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare este una dintre cele mai intime, mai primitoare şi mai frumoase instituţii culturale din Bucureşti. În toamna aceasta urmează să deschidă publicului pentru prima dată din 1989 toate sălile de lectură din corpul vechi care au fost complet restaurate. Deşi lucrările la faţadele exterioare şi la acoperiş s-au încheiat în 1996, amenajarea interioarelor s-a prelungit din lipsa fondurilor necesare unor astfel de intervenţii detaliate.

FUNDAŢIA CAROL I
Permanent preocupat de asigurarea prestigiului monarhiei, Carol I a dorit să lege numele său de un lăcaş de cultură grandios “întemeiat întru folosul junimii universitare, la împlinirea a 25 de ani ai Domniei Mele (...) alegând Noi Înşine locul viitoarei clădiri, am vroit ca ea să se ridice aproape de reşedinţa Noastră, adică sub ochii şi sub ocrotirea Noastră”, afirma Regele în scrisoarea adresată lui Lascăr Catargiu la 3 mai 1891. Astfel la 8/20 august 1891 se elibera pentru planurile realizate de arhitectul Paul Gottereau “autorizaţiunea de construcţie”, iar la 15 august s-a pus piatra de temelie a Fundaţiei Universitare Carol I. Lucrările de construcţie a primului corp s-au finalizat în 1893, în următorii ani s-a mobilat şi dotat biblioteca, având iniţial 3.400 de volume, din care majoritatea au fost dăruite de Rege şi de Regină.

LĂNGĂ PALAT
Fundaţia Carol I s-a ridicat pe locul casei boiereşti cam “dărăpănată şi şubredă” a caimacamului Iancu Manu. Clădirea Bibliotecii situată în aproprierea Palatului Regal nou construit era opera aceluiaşi arhitect. Înainte de 1911 întreaga piaţă de astăzi era ocupată de proprietatea Creţeanu, de casele Ioanid şi Lahovary, care ascundeau Fundaţia, astfel de pe Calea Victoriei nu se vedea decât rotonda.

În varianta din 1891, biblioteca avea formă de L şi o suprafaţă de 600 mp. Construcţia era concepută cu faţada şi intrarea spre Strada Vămii, rotonda legând această aripă principală de cea mai redusă din Strada Clemenţei, care se termina printr-un calcan spre proprietatea lui Grigore Peucescu. Silueta elegantă a clădirii urmează liniile rafinate ale stilului Louis XVI. Arhitectul nu a apelat la o abundenţă decorativă, suprafeţele exterioare având câteva detalii ornamentale vegetale frumos executate. Parterul prezintă bosaje ce marchează astfel funcţiunea diferită, comercială a acestuia. Magazinele erau o sursă de venituri ajutând financiar instituţia de-a lungul timpului. La etaj faţadele sunt ritmate de ferestre mari, de coloane şi pilaştrii angajaţi. Acoperişul înalt à la Mansart are lucarne elegante rotunde care corespund fiecărei travee în parte.

PRIMA EXTINDERE
Încă din 1900, în al cincelea an de funcţionare, spaţiul se dovedea a fi insuficient faţă de numărul crescând al cititorilor, care de la 18.418 în 1895 ajunsese la 59.930 în 1900. Convins de necesitatea măririi bibliotecii, Regele a refuzat atât propunerea construirii unei alte clădiri pe un teren mai spaţios, iar localul existent să fie vândut, cât şi oferta de cumpărare a imobilului Societăţii Dacia România, de alături, pe care îl considera impropriu cerinţelor unei biblioteci şi a hotărât cumpărarea clădirii Peucescu. Tratativele nu au fost uşoare din cauza repetatelor reveniri ale vânzătorului asupra preţului. La 26 mai 1911 au fost cumpărate “casele cu tot locul lor, situate în Bucureşti, culoarea de galben, piaţa Regele Carol colţ cu C.A. Rosetti, limitrof cu Fundaţia. Pe acest loc de 689 mp, completat cu terenul de 180 mp dăruit de Primărie în urma sistematizării pieţei Palatului Regal a început în luna iulie 1911 extinderea clădirii Fundaţiei Carol I, lucrările încheindu-se în mai 1914”. Casa “primitoare a lui Nenea Guţă (Grigore Peucescu) unde îşi dădeau întâlnire cele mai alese minţi ale timpului” şi cea a librarului Ioanid au fost dărâmate atunci pentru extinderea Fundaţiei Universitare.

Ambele etape au fost proiectate de arhitectul Paul Gottereau. Cel de-al doilea corp se îmbină cu cel construit între 1891-1893, a preluat sobrietatea liniilor decoraţiei, întreaga clădire a primit încă un etaj. Vechea parte a rămas ca una dintre aripi, corpul

principal a fost executat în forma unui arc de cerc, construcţia având o aripă nouă pe Strada C.A. Rosetti, aproape simetrică cu cea din Strada Vamei. Clădirea extinsă este atent proporţionată, accentul fiind pus pe frontonul cu ceas care conferă monumentalitate intrării. La etajul I, ferestrele înalte tip porte-fênetre au terminaţia în arc în plin centru şi au parapeţi cu baluştrii.


INTERIOARE
Intrarea se face printr-un vestibul decorat cu pilaştrii şi coloane din stucco-marmură în nuanţe apropiate care ritmează întreg holul principal. O scară din marmură conduce pe două laturi la primul etaj, al cărui plafon casetat este din stucc poleit. Coridorul lung şi larg al cărui paviment este din dale în mozaic alb şi negru conducea în stânga către apartamentul particular al direcţiei. La dreapta către diferitele săli de lectură cu bănci din lemn lăcuit cu spătare. Rotondele constituiau noduri de la care se desfăşoară spre dreapta şi spre stânga încăperile care dau toate spre coridorul amplu. Sălile spaţioase, înalte erau bine aerisite. Rafturile metalice au fost comandate de la Casa Kunscherf din Dresda, mobilierul, cu piele verde a fost comandat la Casa T. Held din Londra, iar vitraliile, care îi reprezentau pe voievozii români au fost executate la München. În 1914 Biblioteca avea 250 de locuri în 5 săli de lectură noi, în rotondă şi în vechea sală rezervată profesorilor, care erau zilnic pline.

Cărţile erau aduse prin poşta pneumatică şi ascensorul care funcţiona între sala de distribuţie de jos şi depozitele de sus, în care nu aveau voie decât funcţionarii.

REGELE ŞI STUDENŢII
Clădirea a fost terminată în 1893, inaugurarea s-a făcut la 14 iunie 1895, întrucât “s-a lăsat vreme să se domolească spiritele agitate ale studenţilor, care nu au vrut să primească donaţia regală”. Cea mai mare parte dintre ei, susţinători ai Partidului Liberal, hotărâseră să nu calce pragul bibliotecii şi să refuze darul Regelui. Însă pentru acele timpuri imobilul “era socotit atât de luxos, încât puţini dintre studenţi au putut să reziste dorinţei de a-l vedea. De a doua zi a început vizitarea. Dar ca simplă vizitare, nu cu scopul de a face lectură. Studenţii nu voiau să se arate învinşi. Personalul bibliotecii se ţinea la dispoziţia lor pentru a le arăta sălile, cataloagele, cărţile, instalaţia de calorifer şi de lumină, mesele şi scaunele confortabile destinate cititorilor, fără nici o aluzie răutăcioasă la atitudinea luată de studenţime, cu tact, aşa cum ceruse Regele.

După o săptămână gheaţa a fost ruptă. Studenţii se aşezau acum pe locuri şi cereau cărţi. Biblioteca era, de la opt dimineaţa până la zece seara, ocupată de publicul cititor” scria C. Rădulescu Mortu, care atunci lucra ca bibliotecar.

Alexandru Tzigara-Samurcaş îşi aminteşte de primii ani când în “sala de depozit care era totodată şi sală de lectură, studenţii se serveau singuri, luând cărţile din rafturi şi depunându-le apoi fără control. Acest sistem, comod pentru cititori, era însă foarte defectuos pentru menţinerea bunei rândueli a bibliotecii. Căci unii cititori, spre a-şi asigura singuri folosinţa unei cărţi, nu le mai puneau la locul arătat în catalog, ci le ascundeau în alte rafturi, de care fapt numai ei aveau ştiinţă. Cărţile, astfel deplasate, erau pierdute pentru ceilalţi cititori, care nu le mai găseau la locul obişnuit. Pentru a curma aceste neajunsuri, în 1901 s-a făcut grilajul existent până azi şi s-a introdus sistemul ca singur personalul să poată avea acces la rafturi, spre a servi pe cititori şi a aşeza apoi la locul cuvenit volumele”.

Regele Carol I obişnuia să viziteze Fundaţia, uneori singur, uneori însoţit de un membru al familiei regale, sau de câte un invitat străin. De altfel Suveranul cerea să fie pus la curent, de mai multe ori pe an, cu întrega situaţie a Fundaţiei Sale cât şi cu administrarea fondurilor.

VIZITE REGALE
Constantin Rădulescu Mortu povesteşte o vizită a Regelui la şase luni de la inaugurare care i-a rămas în minte, când Carol I a mai făcut o vizită fără ceremonie “intrarea sa a fost aproape neobservată. Studenţii vreo 15 la număr şi-au continuat lectura. Numai după ce Regele a vorbit unei domnişoare studente întrebând-o din ce Facultate face parte – pe timpul acela nu erau mai mult de 3-4 studente în toată Universitatea – numai atunci s-a observat prezenţa Regelui şi studenţii s-au ridicat în picioare”.

Info

Regele Carol I voia ca piaţa Palatului să devină un ansamblu arhitectural cu un caracter unitar, care să păstreze aspectul şi să nu depăşească înălţimea clădirii Fundaţiei şi a Palatului Regal, exprimându-şi clar dorinţa “ca şi celelalte clădiri ce s-ar ridica să fie concepute în acelaşi stil. Dar cu toată autoritatea lui morală nu a putut să împiedice ca în partea dreaptă şi în partea stângă să se ridice clădiri cu alte cupole, de proporţii şi simetrii diferite. O adevărată amărăciune cuprinsese sufletul Suveranului constatând că sobrul şi demnul caracter pe care dorise să îl dea Fundaţiei, fusese stricat de inspiraţiuni nepotrivite ale clădirilor vecine” scria  Ermil Pangrati

Citeşte mai multe despre:   regele,   carol,   fundatia,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2587


Mai multe titluri din categorie

Campioane la  operaţii estetice

Campioane la  operaţii estetice
Galerie Foto Mai multe vedete şi-au făcut un obicei din a trece pragul cabinetului medicului estetician. Ultima pe listă este Adria­na Bahmuţeanu, care “a umblat” la sâni, picioare, riduri şi alte...

Cum arată costumele tradiţionale de nuntă în diferite colţuri ale lumii

Cum arată costumele tradiţionale de nuntă în diferite colţuri ale lumii
Deşi rochia de mireasă a apărut încă din Egiptul antic, modelul pentru tinerele de azi este ţinuta reginei Victoria I a Regatului Unit, care a purtat, la nunta sa din 1840, o rochie albă din satin...

Johnny Depp a prezentat scuze publice pentru gluma sa despre asasinarea lui Donald Trump

Johnny Depp a prezentat scuze publice pentru gluma sa despre asasinarea lui Donald Trump
Actorul Johnny Depp a prezentat scuze publice, vineri seară, după ce a evocat, în glumă, asasinarea lui Donald Trump, la Glastonbury, un renumit festival muzical din Marea Britanie, unde starul hollywoodian a...

Șapte reguli de aur pentru cei mici

Șapte reguli de aur pentru cei mici
Se spune că e mai ușor să crești un copil sănătos decât să “repari” un adult cu traume din copilărie. Cine poate nega această afirmație? Este valabilă însă și în cazul bunelor...

Johnny Depp face declarații care au șocat o lume întreagă

Johnny Depp face declarații care au șocat o lume întreagă
Johnny Depp a stârnit controverse la festivalul Glastonbury din Marea Britanie, joi seară, după ce a făcut o glumă despre o presupusă asasinare a lui Donald Trump, în timp ce pretindea că voia să...

REŢETA ZILEI:  Supă cremă de morcovi

REŢETA ZILEI:  Supă cremă de morcovi
Ingrediente: 500 gr morcovi, 1 ceapă, 2 căţei de usturoi, 2.5 căni supă de pui (vită sau legume), 1 cm ghimbir, ½ lămâie, 2 linguri ulei, sare şi piper. Mod de preparare: Se curăţă morcovii...

Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)

Calcan gătit „pescărește” (rețetă de la Marea Neagră)
Povești de vilegiatură și rețete de la malul mării, iată o ofertă irezistibilă pentru acest mijloc de Cireșar, căci cine n-ar vrea să fie, preț de-o masă de pește, pe-o terasă unde bate briza marină, să...

Tăiței cu varză (rețeta lui Radu Anton Roman)

Tăiței cu varză (rețeta lui Radu Anton Roman)
Tăiței cu varză este o mâncare tradițional românească, de pe vremea bunicilor, simplă de realizat și extrem de gustoasă. Mie mi-a dat sa gust, prima data, taieteii astia fabulosi - nu uitati sa punet...

Turnedo Rossini (rețeta gătită de Bărbierul din Sevilla)

Turnedo Rossini  (rețeta gătită de Bărbierul din Sevilla)
După libații cu „Asti Spumanti” la dejun, salonul de muzică, molcomit în penumbra luminoasă a verii, s-a lăsat învăluit in songurile unui piano forte, când Afonso Castaldi, maestro, ve...

REŢETA ZILEI: Cheesecake spaniol La Viña

REŢETA ZILEI: Cheesecake spaniol La Viña
Ingrediente: 1 kg cremă de brânză, 500 ml smântână dulce pentru frişcă, 7 ouă mici sau 6 mari, 350 gr zahăr brun, 1 păstaie vanilie, 30 gr făină albă. Mod de preparare: Se freacă bine...

Cluj: Festivalul Untold va avea anul acesta cel mai mare buget de până acum

 Cluj: Festivalul Untold va avea anul acesta cel mai mare buget de până acum
Bugetul din acest an al festivalului Untold va fi de 10 milioane de euro, cel mai mare din istoria de trei ani a evenimentului muzical care a ajuns în acest timp unul dintre cele mai mari din ţară.  Potri...

Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic pentru ziua de Solstițiu

Șerbet de zmeură, rețeta lui Emil Frederic pentru ziua de Solstițiu
Până spre sfarsitul deceniului al doilea al veacului trecut, cofetariile erau destul de rare in Bucuresti. Si, printre cele putine, Casa Capsa isi avea povestea ei,,, Exista insa pe atunci o breasla a...

Cum preparăm în doar 10 minute o înghețată delicioasă care are puține calorii

Cum preparăm în doar 10 minute o înghețată delicioasă care are puține calorii
Pentru a evita sa adaugi calorii in plus la inghetatele pe care le prepari, evita untul, smantana in cantitati mari, ouale si alte asemenea ingrediente care, combinate, ajung sa formeze un numar destul de mare de...

Prima ediţie de la Paris a Mondialului Berii începe la 30 iunie, cu participarea a 100 de fabricanţi de bere

Prima ediţie de la Paris a Mondialului Berii începe la 30 iunie, cu participarea a 100 de fabricanţi de bere
O sută de fabricanţi de bere de 20 de naţionalităţi vor participa între 30 iunie şi 2 iulie la Mondialul de Bere de la Paris, un festival originar din Quebec care se desfăşoară pentru prima dată în...

REŢETA ZILEI: Tarte cu cremă de vanilie (reţetă portugheză)

REŢETA ZILEI: Tarte cu cremă de vanilie (reţetă portugheză)
Ingrediente: o foaie aluat foietaj, 500 ml lapte, 150 gr zahăr, ½ baton vanilie, 2 fâşii coajă de lămâi, un baton scorţişoară, 4 gălbenuşuri, 40 gr amidon. Mod de preparare: Se ia aluatul f...
Serviciul de email marketing furnizat de