Marti 19 aprilie 2005

"Haina nu face pe medic"
- daca boala e grea, doctorii nu te pot vindeca.

>"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti

Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfintit Mucenic Pafnutie

Sf. Emma; Fer. Marcel Callo

Sf. Pafnutiu. Sf. Ioan Paleolavritul

Este a 37-a zi din Postul Mare, au mai ramas 11

Astazi, Biserica Ortodoxa aduce praznuire Cuviosulului Ioan de la Lavra Veche. Lavra Veche este denumirea data locasului cuviosului Hariton, care era situat in aproprierea Ierusalimului, in zona pustiului Palestinei. I se spunea "lavra veche" deoarece a fost construita inaintea altor lavre de catre Sfantul Hariton. Asadar, in acea veche lavra a lui Hariton a decis cuviosul Ioan sa-si traiasca zilele in curatie. Despre viata acestui cuvios nu se cunosc multe lucruri. Se stie ca a murit tanar. Tot astazi, crestinii isi amintesc de Sfantul Mucenic Pafnutie, de la care au ramas o serie de scrieri pline de invataturi.

In Romania

1849 - Semnarea Conventiei ruso-turce de la Balta Liman, care consfinteste inabusirea Revolutiei romane de la 1848 din Tara Romaneasca si Moldova. Sunt numiti domni Barbu Stirbei in Tara Roma-neasca si Grigore Alexandru Ghica in Moldova;

1862 - Din initiativa lui I.G. Sbiera, se constituie la Cernauti Reuniunea romana de lectura; presedinte M. Zotta si Alecu Hurmuzachi, vicepresedinte;

1919 - Apare, la Bucuresti, revista literara, artistica si culturala "Sburatorul"; Intre

1921-1922 apare sub numele de "Sburatorul literar", sub conducerea lui Eugen Lovinescu;

1954 - La cinci zile dupa condamnarea si executarea lui Lucretiu Patrascanu, are loc Plenara CC al PMR, la care se hotaraste, printre altele, desfiintarea functiei de secretar general si inlocuirea acesteia cu un secretariat, format din trei persoane.

In lume

1882 - A murit naturalistul Charles Darwin, creatorul teoriei evolutioniste (n. 1809);

1999 - Cladirea renovata si modernizata a Reichstagului este inaugurata la Berlin.

1847 - Scriitorul Calistrat Hogas (m. 1917);

1854 - Inginerul Anghel Saligny, presedinte al Academiei Romane (m. 1925)

Saptamana 18 - 24 aprilie

18 L Cuv. Ioan, ucenicul Sf. Grigorie Decapolitul; Sf. Cosma Episcopul

19 M Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfintit Mucenic Pafnutie

20 M †Sf. Teotim, Episcopul Tomisului; Cuv. Teodor Trihina; Sf. Apostol Zaheu

21 J Sf. Sfintit Mucenic Ianuarie episcopul; Sf. Mc. Alexandra imparateasa si Filipia

22 V Cuv. Teodor Sicheotul, Episcopul Anastasiopolei; Sf. Apostol Natanail

23 S †Sf. Mare Mc. Gheorghe, Purtatorul de biruinta (Sambata lui Lazar - Pomenirea mortilor)

24 D †Intrarea Domnului in Ierusalim; Sf. Ierarhi Marturisitori: Ilie Iorest si Sava, Mitropolitii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures; Sf. Pasicrat si Valentin; Cuv. Elisabeta. (Dezlegare la peste). Denie

Pelinul este o planta utilizata pentru tamaduirea suferintelor, pentru vopsitul lanii si confectionarea sapunului, pentru alungarea ielelor si relelor aduse de acestea si a altor spirite malefice. Ca planta de leac, era recoltat de descantatoare, dupa un ritual consacrat. Adesea femeile se dezbracau si se despleteau. Era recoltat la diferite sarbatori calendaristice (Mucenici, Armindeni, Strodu Rusaliilor, Rusalii sau Duminica Mare, Marina) si in anumite momente ale zilei. Pelinul era la loc de cinste la Rusalii, cand se purta la palarie, in san si in buzunare, impodobea ferestrele si icoanele, se punea in asternutul patului, intre haine, pe masa si podeaua caselor pentru alungarea duhurilor si spiritelor rele. Pentru protectie magica impotriva Ielelor, Calusarii leaga si astazi tulpini de pelin in varful steagului, iar in anumite momente ale jocului mesteca intre dinti frunze de pelin. Femeile purificau locuintele, curtile gospodariilor, locurile unde slobozeau apa pentru morti la 40 de zile de la inmormantare maturandu-le cu tufe de pelin recoltate in ziua de Marina. Matura de pelin se folosea si in practicile magice de intors persoana plecata de acasa, de scos si alungat boala din corpul omului. Pelinul recoltat la Armindeni se pastra de-a lungul anului pentru a fi folosit in practicile de medicina populara. In medicina populara pelinul, mai ales cel recoltat in ziua de Armindeni, era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, umflaturilor, bolilor de ochi, iar vinul amestecat cu pelin pentru subtierea sangelui. (Profesor Ion Ghinoiu)