Vineri 16 septembrie 2005

"Un om macina, altul face azima din faina lui"
- cand unul munceste si altul trage foloasele.

Sf. Mare Mucenita Eufimia; Sf. Mucenita Meletina; Cuv. Dorotei

Sf. Corneliu si Ciprian; Ludmila

Sf. Eufemia

Crestinii ortodocsi o sarbatoresc astazi pe Sf. Mare Mucenita Eufimia. A trait in timpul imparatiei lui Diocletian paganul. Acesta, vrand sa faca praznic zeului Aris, a anuntat in cetatile din jurul sau de intentia sa. Crestinii au fost singurii care s-au impotrivit acestui lucru. Sf. Mc. Eufimia a fost prinsa si judecata. Dupa ce a indurat mai multe chinuri, a fost data ca hrana fiarelor. Ea se ruga lui Dumnezeu ca sa-i dea sfarsitul muceniciei, sa-i primeasca sufletul ei in mainile Sale: "Primeste si jertfa mea, ce cu suflet umilit si cu inima smerita se aduce Tie si, in locasurile sfintilor, in ceata mucenicilor primind sufletul meu, odihneste-l, ca bine esti cuvantat in veci". Dumnezeu i-a ascultat rugaciunea.

In Romania

1437 - Marea nobilime si clerul inalt, fruntasii secui si sasi, in fata pericolului intern si extern, incheie la Capalna o "uniune frateasca", cunoscuta in istorie sub numele de "unio trium nationum". Aceasta alianta a constituit un instrument de dominatie a celor bogati asupra celor oprimati, iar pentru populatia romana si de asuprire nationala si religioasa;

1848 - Documentul "Memoriu al poporului roman din Transilvania", adoptat la cea de-a treia Adunare nationala de la Blaj, este adresat Parlamentului de la Viena; sustinand principiul egalitatii nationale cu toate popoarele din Imperiu, participantii la adunare cer, in numele lor si "al fratilor din Principatele Dunarene", unirea tuturor romanilor intr-o uniune de popoare libere;

1868 - Se deschide, la Sibiu, primul Congres national-bisericesc al romanilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria, unde se adopta "statutul organic", care consfinteste principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe-romane din Transilvania si Ungaria.

In lume

1977 - A murit soprana Maria Callas. Ultima ei aparitie in fata publicului: anul 1965.

1956 - Iluzionistul David Copperfield;

1969 - Cantaretul Mark Anthony.

La 16 septembrie 1980 a murit, la Geneva, epistemologul si psihopedagogul elvetian Jean Piaget. A fost fondatorul epistemologiei genetice. S-a nascut la 9 august 1896, in Neuchatel, si la varsta de 10 ani si-a inceput deja cariera de cercetator si scriitor. A studiat stiintele naturale la Universitatea din Neuchatel si a primit doctoratul in Biologie la varsta de 22 de ani. Ca profesor in domeniul psihologiei copilului a condus multe cercetari de epistemologie genetica. A fost interesat de rolul factorului genetic in dezvoltarea copilului. Este faimos pentru elaborarea teoriei dezvoltarii cognitive. In aceasta teorie, Piaget a semnalat stadiile prin care copilul trece in drumul spre aparitia gandirii formale. Au fost pareri care l-au incriminat pe psihologului elvetian ca a vorbit de un copil vesnic, abstract, normativ, nu unul concret, determinat social-istoric si educativ ca dezvoltare.

Un sistem ingenios de aparare impotriva invadatorilor veniti calari pe cai la jaf a fost prisaca (in Maramures, prin prisaca se intelege defrisarea padurii pentru obtinerea terenurilor cu fanete si pasune) imprejmuita cu copaci intre care se asezau crengi si maracini. Din varful brazilor se lucrau sulite care se ascundeau apoi in gardul prisacii cu varful in exterior, in directia de atac, si cu baza in pamant. O astfel de prisaca cu rol de aparare a fost amenajata in satul Ieud, jud. Maramures, pe cununa din Varful Carligaturii. Alaturi de copacii din padure si alte elemente ale codrului natural erau folosite de comunitatile satesti in luptele lor de aparare: "Aici, in Bistrita Bargaului, au fost paduri si mlastini. Cand au venit tatarii pe la Tihuta, i-au atras in mlastina si i-au invins. De atunci se zice Tatarca si Pietrele Tatarcei. Batranii spuneau ca la Pietrele Tatarcei au fost ascunse comorile lui Petru Rares". (Profesor Ion Ghinoiu)