Reţeta de suflet

E plină lumea de festivaluri gastronomice! Întâmplător (sau nu), noi scriem despre cele care tocmai au avut loc prin diferite părţi ale României.

Despre coborâtul mioarelor de la munte - sărbătoarea "Răvăşitului oilor" de la Bran, veţi găsi aici, în Jurnalul de bucătărie, o relatare amplă. Dar ştiţi voi că peste tot, prin Europa, în zonele unde creşterea animalelor - a ovinelor şi a bovinelor, mai ales - este o ocupaţie importantă pentru localnici, au loc astfel de serbări autumnale? În Elveţia, sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie este marcat de ceea ce "l'armailli" (păstorii) locali numesc "la fęte de desalpe". Coborârea din Alpi. Transhumanţa, eveniment anual, care ţine de milenii de ceasul naturii şi al comunităţilor umane, se practică aici aproape ca în vechime. Una dintre cele mai dezvoltate ţări ale Europei, unde totul pare să fie "sub control", funcţionează "ceas", cum se zice, bătând orele fixe ale naturii. Sigur, vorbim despre un ceas... elveţian, dar cel puţin la capitolul acesta, al trecerilor păstorilor dintr-un crug în altul, şi noi suntem la fel de... elveţieni. Dar să trecem la un alt exemplu. Tot acum, pe toamnă, în Franţa - ca şi în Italia, Elveţia, Spania etc. - are loc "săptămâna (sau zilele) gustului". Prilej de desfăt culinar, de degustare de bucate, de încercare a vinurilor noi, de expunere a recoltei strânse de pe câmpuri şi din livezi. În Normandia, la Bagnoles de l'Orne are loc la vremea asta Festivalul "Automne gourmande". Eveniment la care eşti întâmpinat cu următoarele cuvinte: "Bienvenue en Gourmandie!". Aşa cum se prezintă lucrurile prin România, de vreo câteva săptămâni - iată, unul dintre cele mai recente evenimente a fost "Bucharest Food Festival", unde şi Jurnalul de bucătărie a avut un workshop gastronomic (despre care vom scrie într-un număr viitor) -, înclin să cred că Gurmandia este mai aproape de noi. De fapt, este chiar aici, trăim în ea.

Octombrie, sub asalt
Poate vă contrariază acest titlu. Dar încerc să explic prin el ceea ce se întâmplă în aceste zile. Suntem cu toţii sub asaltul aromelor şi al gusturilor bucatelor - care parcă în nici un anotimp nu sunt atât de savuroase! Şi cum să nu fie aşa, când acum toate legumele şi fructele sunt coapte, suculente, brânza începe a se învechi, devenind mai grasă şi mai gustoasă, cârnaţii şi păstrămioarele abia sunt scoase din afumători, iar mustul începe a se înăspri şi a se preface în vin. Ceasul acesta din octombrie este unul binecuvântat. Şi, cred, ar trebui să ne amintim un gest din copilăria noastră şi din copilăria lumii: să facem cruce deasupra mâncării şi-a pâinii.