Într-un raport al OMS, publicat la 30 aprilie, se subliniază că rezistenţa antibioticelor reprezintă o ameninţare reală la nivel mondial. Astfel, boli şi infecţii tratabile la ora actuală ar putea deveni letale în scurt timp. Este adevărat că ameninţarea cu rezistenţa la antibiotice nu este nouă. Alexander Fleming, părintele primului antibiotic, penicilina, declara, încă din 1928, că nu este greu de crea în laborator microbi rezistenţi la penicilină. 86 de ani mai târziu, iată că raportul OMS, bazat pe un studiu efectuat în 114 ţări, conţine concluzii catastrofice. Antibioticele reprezintă unul dintre pilonii sănătăţii noastre, care ne permit să avem mai mulţi ani de trăit, într-o stare de sănătate mai bună şi de a beneficia de o medicină modernă, explică dr. Keiji Fukada, subdirector general al OMS pentru securitatea sanitară. Aceste molecule permit, de altfel, distrugerea sau blocarea dezvoltării bacteriilor responsabile de boli adesea letale, cum ar fi pneumonia, infecţiile urinare sau infecţiile cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea. De asemenea, antitibioticele sunt folosite pe scară largă de către crescătorii de animale pentru accelerarea creşterii animalelor şi protejarea acestora de infecţii. În acest sens, dr. Victor Olsavszky, reprezentantul OMS pentru România, semnalează că, într-un top privitor la antibioticele din carnea de consum, pe locul întâi este carnea de pui, apoi, cea de porc, pe ultimul loc fiind carnea de oaie. Dar, aşa cum prezicea Alexander Fleming, bacteriile sunt capabile de a pune la punct mecanisme prin care să ţină piept antibioticelor. Spectrul rezistenţei la antibiotice a devenit azi o realitate, tocmai pentru că nu s-a înţeles la timp că abuzul de antibiotice are consecinţe periculoase. OMS atrage atenţia, în principal, asupra a patru bacterii care reuşesc să supravieţuiască tratamentelor cu antibiotice: Klebsiella pneumoniae, E.coli, gonococul şi stafilococul auriu. În unele regiuni ale Europei, K. pneumoniae a dezvoltat rezistenţă la antibioticele de generaţia a treia; stafilococul auriu este invulnerabil la tratamentul clasic în aproape 60% dintre cazurile de infecţii. Eşecul tratamentului cu cefalosporine de generaţia a treia contra gonoreei a fost confirmat în Africa de Sud, Australia, Austria, Canada, Franţa, Japonia, Norvegia, Marea Britanie, Slovenia, Suedia. Şi , atenţie, potrivit OMS, un milion de persoane sunt infectate cu gonococ, la nivel global, zilnic.
Dacă nu vom lua măsuri eficiente pentru a preveni infecţiile şi a modifica modul de apariţie a acestora, prescriind şi folosind în mod corect antibioticele, vom pierde, treptat, acest mijloc de a proteja populaţia globului de infecţii, se spune în raportul OMS. Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”, ne recomandă să renunţăm la obiceiul de a lua antibiotice fără a consulta medicul. Asta presupune folosirea rezonabilă a antibioticelor, exclusiv pe bază de prescripţie medicală. De asemenea, este necesară respectarea strictă a modului de administrare indicat de medic: asta înseamnă că nu vom întrerupe tratamentul chiar dacă starea de sănătate s-a ameliorat vizibil. Sunt periculoase automedicaţia în cazul antibioticelor şi folosirea acestora potrivit unei reţete vechi. Prin nerspectarea acestor reguli s-a ajuns, de exemplu, în situaţia ca stafilococul auriu să aibă un nivel alarmant de rezistenţă la antibiotice. De cealaltă parte, medicii trebuie să prescrie antibiotice într-o manieră prudentă, doar atunci când este strict necesar. Dar pentru a lupta contra infecţiilor, prevenţia este măsura cea mai importantă. Asta înseamnă respectarea măsurilor de igienă individuală, accesul la apă potabilă şi vaccinare.