
Mai are și produse locale care doar aici se găsesc și ateliere de creație unde turiștii pot învăța cum se face mierea, cum se coase o cămașă tradițională sau un Kakușnik lipovenesc. Cine vrea senzații tari poate ieși pe Razim cu bărcile pescarilor care trăiesc la fel ca străbunii lor.
Organizarea comunității locale și fondurile europene au transformat comuna Jurilovca într-o destinație turistică de top european, cu toate ingredientele care pot atrage în Dobrogea atât turiștii români, cât și turiști străini care sunt în căutarea zonelor tradiționale autentice, încă vii, unde comunitățile locale au de arătat tot ce e mai frumos în viața la țară. Iar Jurilovca nu e un sat oarecare, ci unul care se întinde între Delta Dunării și Marea Neagră, într-o regiune „vânată” de peste 27 de secole de cele mai mari civilizații ale Europei.
Orgame - sau Argamum, în varianta Imperiului Roman - este cetatea de lângă satul Jurilovca pe care mulți o compară cu vestigiile care se pot vizita pe insulele grecești. Arheologii au ajuns la concluzia că cetatea construită de greci, în antichitate, este mai veche decât Histria și probabil era mai importantă, din punct de vedere strategic și economic.
Cetatea avea ieșire la mare, dar Dunărea a depus aluviuni la vărsare și a format grinduri, iar astfel a apărut complexul lagunar Razim-Sinoe, pe malul căruia se află astăzi și satul Jurilovca.
Pescarii au devenit gazde
Cei mai mulți localnici au fost, sunt sau măcar au avut membri ai familiei pescari, fiind între Deltă și mare, pe malul celui mai mare lac din România. Astăzi, mulți s-au reorientat spre turism, dar valorifică tot ce e tradiție locală în zona Jurilovca, inclusiv pescuitul și gastronomia, așa cum erau și pe timpul străbunilor lor.
La Jurilovca am aflat secretul borșului lipovenesc de pește - același borș care a făcut celebră comuna, în ultimii ani, prin festivalul care i-a fost dedicat și care a adus sute de mii de vizitatori în zilele evenimentului. Secretul e rețeta pescarilor din Jurilovca: pește, cartofi și ceapă. Se adaugă sare și alte legume, dacă sunt... pentru că borșul este mâncarea de bază a pescarilor care traversau lacul cu barca, la vele, iar până seara nu puteau reveni în sat, dacă mergeau la Gura Portiței, deci erau nevoiți să doarmă în barcă și tot acolo își găteau mâncarea. Aveau cartofi și ceapă, peștele și apa veneau din lac, iar pe bărcile lor se mai găsesc și astăzi ceaunele speciale cu sobițe care ard chiar și cu stuf verde, pentru o masă pescărească adevărată.

La cherhanalele, restaurantele și punctele gastronomice locale din Jurilovca diferă foarte puțin rețetele actuale de cele originale, iar povestea din spatele celebrului borș lipovenesc de pește o spun pescarii care azi primesc turiști și-i plimbă cu barca pe Lacul Razim.
Noi pensiuni și case tradiționale
Tot acest patrimoniu cultural, cu poveștile fabuloase ale oamenilor și îndeletnicirile lor seculare, a fost introdus în noul brand local Jurilovca.
Comuna a devenit destinație turistică de top european, în ultimii ani, printr-o foarte bună organizare a investițiilor cu fonduri europene, iar numărul locurilor de cazare a crescut de 10 ori, din 2018 până astăzi, ajungând la peste 900, după ce Primăria a creat aici un centru al evenimentelor cu specific tradițional din zona Deltei Dunării și a creat condiții pentru dezvoltarea afacerilor locale.
Startul trendului ascendent al investițiilor a fost dat de Festivalul Borșului Lipovenesc. A adus la Jurilovca peste 200.000 de vizitatori, la fiecare ediție, după anul 2018, iar îmbinarea dintre gastronomia locală, concerte cu intrarea liberă și târgurile de produse tradiționale a stat la baza noului brand Jurilovca. A crescut numărul pensiunilor agroturistice, iar multe case tradiționale s-au transformat în locuri de cazare cu toate dotările moderne, dar păstrând specificul local.
Spațiul de evenimente s-a modernizat
Următorul pas al transformării comunei în destinație turistică a fost inaugurarea noului port turistic, în 2023. A costat aproape două milioane de euro și a fost construit din bani europeni. Capacitatea inițială a portului era de 125 de locuri, dar a crescut și Primăria a amenajat inclusiv portul vechi, pentru că de la început a venit un număr foarte mare de cereri pentru ambarcațiuni.
S-a mărit, în aceeași zonă, și spațiul destinat spectacolelor. Structura modernă le oferă vizitatorilor condiţii de acostare în siguranţă, posibilitatea de a se racorda la reţeaua de utilităţi, o parcare cu 50 de locuri, cu două staţii de încărcare electrică şi panouri solare.
Apoi au apărut magazine de suveniruri locale, create în atelierele din Jurilovca, restaurante cu specific local și o fabrică de conserve unde lucrează mai multe gospodine din satele comunei Jurilovca, făcând aici preparate din sturion de crescătorie, icre de crap și zacuscă de pește, după rețete tradiționale.
Vechea fabrică de conserve din portul Jurilovca e închisă. Nu se mai poate face producția care se baza pe pescuitul industrial. Noua fabrică e un atelier mai mare de preparate din pește care a pornit de la nevoia proprietarilor de a avea anumite feluri de mâncare la terasa lor de la Gura Portiței, dar afacerea s-a dezvoltat, iar icrele, zacusca de pește și sturionul la borcan au ajuns și în magazine.
Producția locală face parte din brand
La Jurilovca sunt deja produse care stau sub semnul brandului turistic, de la cele pe bază de pește sau icre, după rețete locale, manufacturate la făbricuța „Delicii Pescărești Gura Portiței”, din portul turistic, la miere, dulcețuri tradiționale, haine și obiecte care definesc specificul comunităților din comună, până la migdale.
Puțini români știu că la Jurilovca sunt plantații de migdali și se ambalează cele mai bune migdale care ajung pe piața internă.
Valentina Gheorghe a obținut fonduri europene pentru a-și face un atelier de creație - Katiușa Design - pe care l-a transformat în muzeu interactiv. Astfel le oferă o experiență deosebită turiștilor care-i calcă pragul. Ea însăși este mai mult decât o simplă gazdă, la Jurilovca, purtând cultura populară a comunităților de ruși lipoveni din Dobrogea și reușind să le arate oaspeților ce înseamnă tradițiile strămoșești. Valentina spune povestea fiecărui obiect purtător de informație culturală: șalul rusesc, samovarul, kokoshnik sau costumul tradițional. Creațiile ei pot fi găsite și în portul turistic de la Jurilovca.
Casa Ilinca este, în centrul satului Jurilovca, una dintre principalele atracții. Este un punct gastronomic local creat anul trecut, dar care deja și-a câștigat faima, având preparate cu specific local exact așa cum se fac în casele lipovenilor. Povestea ei a-nceput cu o casă tradițională pe care proprietarii au restaurat-o, apoi au construit un întreg ansamblu cu specific dobrogean și elementele decorative ale satului Jurilovca - pereți albi, ferestre și uși albastre, cu traforaje decorative. Iar pasul următor a fost creația culinară autohtonă.
S-a lansat platforma online și aplicația Visit Jurilovca (visitjurilovca.ro) unde turiștii pot găsi toate informațiile despre oferta turistică din destinație. Urmează să se introducă o secțiune pentru ambarcațiuni, astfel încât să se poată face rezervări online la cele circa 400 de bărci din Portul Turistic Jurilovca.