Diabetul, cea mai frecventă boală asociată cu obezitatea

Campanie de informare a Fundaţiei Wings asupra obezităţii şi complicaţiilor acestei suferinţe

La copii, stilul de viaţă şi tiparele alimentare pot spori riscul apariţiei timpurii a unor boli precum diabetul. Obezitatea infantilă constituie o afecţiune frecventă, copiii fiind diagnosticaţi cu metabolism glucidic alterat sau cu un sindrom metabolic, cu consecinţe foarte grave asupra sănătăţii. În acest sens, Fundaţia Wings desfăşoară o amplă campanie de informare asupra obezităţii precum şi un program de combatere a obezităţii infantile. Săptămâna aceasta ne îndreptăm atenţia asupra diabetului, una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate asociate cu excesul ponderal şi obezitatea.

Diabetul zaharat este o problemă de sănătate majoră din ce în ce mai răspândită în Europa. Acest sindrom e caracterizat prin valori crescute ale concentraţiei glucozei în sânge (hiperglicemie) şi dezechilibrarea metabolismului.

Există trei forme principale de diabet zaharat: tipul 1, tipul 2 şi gestaţional (de sarcină).

Stilul de viaţă

Întreaga lume se confruntă cu o pandemie de diabet zaharat tip 2, din cauza occidentalizării modului de viaţă, îmbătrânirii populaţiei, urbanizării, care au drept consecinţe modificări ale alimentaţiei, adoptarea unui stil de viaţă sedentar şi dezvoltarea obezităţii.

Se impune ca, imediat după diagnosticare, să se identifice modalităţile de intervenţie asupra stilului de viaţă. Prin ameliorarea stilului de viaţă şi menţinerea greutăţii corporale ideale, scăderea valorilor glicemice, normalizarea valorilor lipidelor serice şi a acidului uric (sau aducerea cât mai aproape de normal), menţinerea unor valori optime ale tensiunii arteriale putem preveni apariţia acestuia.

Controlul bolii

Costurile legate de bolile cauzate de nutriţie reprezintă aproximativ 30% din costurile asistenţei medicale pe plan naţional. În Europa, numai excesul ponderal şi obezitatea absorb până la 6% din costurile asistenţei medicale.

Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină. Hormonul numit insulină permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Prin digestie, unele alimente cu carbohidraţi sunt transformate în zahăr (glucoză, mai exact) mai repede decât altele.

Diabetul poate fi ţinut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei şi a greutăţii, prin exerciţii fizice, ca supliment al tratamentului medical.
Diabetul zaharat tip 2 este pus pe seama rezistenţei crescute la insulină a ţesuturilor, însoţită de scăderea secreţiei de insulină. Acesta este tratat cu medicaţie orală o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concentraţiei glucozei.

Complicaţii

Toate tipurile de diabet au simptome şi complicaţii similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare şi, necorijată o perioadă măsurată în săptămâni sau luni, la cetoacidoză. Complicaţiile pe termen lung (“tardive”) sunt de ordin vascular şi neurologic. Problemele vasculare sunt de două tipuri: macrovasculare şi microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) şi accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică (gravă maladie renală) şi retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă şi uneori brutală a retinei, care poate duce la orbire). Tot de natură microvasculară este şi impotenţa provocată de diabetul necontrolat, prin ritmul lent al vindecării plăgilor pe extremităţi, infecţii repetate şi, dificil de tratat, gangrena, cu risc de amputare etc. O altă categorie de complicaţii tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzaţiei, simţului în membrele inferioare (picioare) şi dureri neuropatice (senzaţii de durere, arsură în picioare, fără cauze imediate externe).

 Alimentaţie

În anul 2012, în România existau aproximativ 800.000 de persoane cu diabet zaharat pentru care alimentaţia joacă un rol decisiv.
Din dieta persoanelor suferinde de diabet trebuie eliminate o serie de alimente periculoase. Fasolea, foarte bogată în fibre, contribuie la reglarea concentraţiei de zahăr din sânge şi la reducerea colesterolului. Este utilă în dieta diabeticilor. Ea oferă organismului calciu şi proteine de foarte bună calitate. Lactatele sunt o sursă foarte sănătoasă de proteine, calciu si vitamina D. Consumul constant de calciu şi vitamina D reduce riscul de diabet cu 30%.

Peştele gras, somonul şi tonul, e indicat în orice dietă, inclusiv în cea a diabeticilor. Peştele gras este o sursă de acizi graşi esenţiali, vitamina D. Nutriţioniştii recomandă două porţii pe săptămână, pentru a evita acumularea de mercur şi alte metale grele.

Pe lista alimentelor indicate diabeticilor se află şi orzul, deorece are capacitatea de a regla nivelul zahărului în sânge. Orzul e bogat în fibre şi proteine de calitate. Ovăzul nu poate să lipsească din dieta diabeticilor. O jumătate de cană cu ovăz, consumat în fiecare zi asigură patru grame de fibre. Curmalele sunt acceptate în dieta diabeticului. Au multe fibre, antioxidanţi şi un gust extrem de plăcut. Curmalele pot reprezenta gustarea ideală în dieta celor care trebuie să ţină socoteala zahărului din alimentaţie. În completarea celor două cereale, pentru un plus de nutrienţi şi de gust vin seminţele de in. Sunt apreciate pentru conţinutul crescut de fibre şi pentru cantitatea mare de acid alfa-linolenic pe care îl conţin. Nucile sunt bogate în fibre şi în grăsimi sănătoase care sunt precursori naturali pentru acizii graşi omega 3. Trebuie consumate cu masură, pentru că sunt bogate în calorii şi totuşi vor fi incluse în dieta celor care suferă de diabet. Fructele de pădure sunt printre cele mai sănătoase în cadrul unei diete fără zahăr. Sunt bune simple, sunt bune adăugate în cereale, în iaurt. Ciocolata neagră este o sursă sănătoasă de magneziu şi antioxidanţi, totul cu un aport minim de zahăr. Ciocolata are calitatea de a reduce presiunea sângelui şi concentraţia de colesterol. Diabeticii ar trebui să opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi şi proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultaţi dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.

Medicaţia

De la 1 septembrie 2011, reţele pentru diabetici nu mai sunt gratuite, ci doar compensate. Astfel diabeticul plăteşte
* Siofor 1.000 mg –  7,79 lei
* Siofor 850 mg – 8,63 lei
* Diaprel 30 mg – 5,65 lei
* Amaryl 1 mg – 1.53 lei
* Amaryl 2 mg – 2,84 lei
* Amaryl 3 mg -  5,44 lei
* Esquel 80 mg – 2,46 lei

Indicele glicemic

* Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, peşte, ouă, crustacee, orz, carne, fructe;
* Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, năut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovăz;
* Indice glicemic moderat: pepene roşu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă şi integrală, biscuiţi din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat;
* Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.