A aduce pe lume un copil într-un mediu acvatic reprezintă o dorinţă din ce în ce mai răspândită printre femeile însărcinate. Femeile sunt atrase de acest mod de naşte pentru că este mai puţin stresant şi dureros. Iată că două societăţii de specialitate din SUA recomandă pe bază de argumente ştiinţifice limitarea folosirii băilor sau a piscinelor la faza travaliului.
Într-un raport comun, publicat săptămâna trecută, în SUA, Colegiul medicilor obstetricieni şi ginecologi şi Academia Americană de Pediatrie au recunoscut că scufundarea în apă caldă poate fi utilă şi relaxantă, exclusiv în timpul travaliului. Presiunea exercitată de apă acţionează asupra circulaţiei sângelui , ceea ce poate să reducă durerea şi, de asemenea, să crească senzaţia de control asupra situaţiei şi starea de bine a gravidei, susţin reprezentanţii celor două instituţii.
Reducerea stresului este un alt argument pe care se bazează susţinătorii acestei metode de a naşte. Totuşi, dovezile privitoare la aceste avantaje sunt considerate “slabe” din punct de vedere ştiinţific de către specialiştii care au analizat naşterea în apă într-un studiu rezumat în revista Pediatrics. Autorii studiului estimează că naşterea în apă nu şi-a dovedit încă siguranţa şi tocmai de aceea trebuie limitată la experiment. Beneficiile acestui mod de a naşte pentru femeia aflată în chinurile facerii nu au fost încă demonstrate, consideră şi reprezentanţii celor două instituţii medicale din SUA, al căror aviz nu este obligatoriu.
Chiar dacă au fost semnalate puţine incidente de către femeile care au născut în apă, riscurile potenţiale sunt reale, se subliniază în raportul celor două instituţii. Astfel, bebeluşul poate fi contaminat cu microorganisme existente în apă ce provin de la mamă în timpul naşterii, prin secreţii, sângerări. Şi tot bebeluşul poate să aibă probleme de reglare a temperaturii corpului şi de respiraţie.
Profesorul Bernard Hedon, preşedintele Colegiului naţional al ginecologilor obstetricieni din Franţa spune că acest forum nu recomandă oficial naşterea acvatică “deoarece este o practică foarte rară”. El subscrie la poziţia societăţilor americane în această chestiune. “Trebuie, în mod special, să ne asigurăm că personalul medical este responsabil şi capabil să intervină prompt în cazul unor complicaţii, cum este hemoragia, de exemplu” , spune prof. Hedon.
Preşedintele comisiei de obstetrică ginecologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, profesorul doctor Gheorghe Peltecu, împărtăşeşte opinia specialiştilor americani şi francezi , insistând asupra faptului că “prioritatea o reprezintă siguranţa femeii şi a copilului şi că aceasta este posibilă în condiţii de spital”, ştiut fiind că fiecare naştere este unică în felul ei. Studiile indică faptul că nici un medic nu poate şti cu o certitudine mai mare de 70% evoluţia în timpul naşterii naturale. Asta înseamnă că se pot ivi probleme, unele severe, ce impun decizii prompte şi personal medical foarte bine pregătit. În opinia prof. dr Peltecu, naşterea sub apă este “un moft” lansat de unele clinici particulare doar cu scopul de a atrage cliente.