x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea copilului Operatia de apendicita

Operatia de apendicita

12 Apr 2006   •   00:00

Apendicita, o urgenta chirurgicala foarte frecventa la copii, poate fi o adevarata provocare pentru medic, mai ales daca pacientul este un bebelus.

Apendicita, o urgenta chirurgicala foarte frecventa la copii, poate fi o adevarata provocare pentru medic, mai ales daca pacientul este un bebelus care nu poate comunica prea bine cu cei din jur.

Apendicita este inflamatia acuta a apendicelui, acea mica prelungire a intestinului gros, supranumita si "amigdala din abdomen". Dr. Viorel Danila, medic primar chirurgie pediatrica la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu", spune ca apendicita survine in general la varsta de 7-14 ani, dar in ultimul timp a constatat cresterea numarului de copii cu varste intre 1 si 5 ani care ajung pe masa de operatie cu peritonita. La micii pacienti, chiar daca au invatat deja sa vorbeasca, este mai greu de stabilit diagnosticul de apendicita. Micutii nu coopereaza cu medicul, plangand imediat la vederea acestuia. In plus, medicul de familie nu se gandeste ca ar putea avea apendicita la varsta de 1 an, de exemplu, si il trateaza pentru enterocolita, mai ales ca simptomele sunt asemanatoare. Numai ca, la varste mici, apendicita evolueaza rapid si astfel se ajunge in majoritatea acestor cazuri in stadiul de perforatie a apendicelui, adica la peritonita.

Un rol important in informarea medicului il au parintii, care trebuie sa raspunda in detaliu si obiectiv la intrebari. Nu este bine nici sa exagereze si sa insiste pentru eliminarea unui apendice sanatos doar pentru a scapa de o grija, dar nici nu trebuie sa se neglijeze o durere de burta care persista si se accentueaza.

Semne clinice

Simptomele apendicitei difera de la un caz la altul. In cazurile "tipice", copilul se plange mai intai de dureri in partea de sus a abdomenului, dupa care apare binecunoscuta durere in partea din dreapta jos a abdomenului. Uneori, copilul are greata si varsaturi, dureri de cap. Pofta de mancare este de obicei scazuta. In plus, copilul poate face febra pana la 38-39 de grade Celsius, dar nu intotdeauna. Copilul poate resimti durere la ridicarea genunchiului drept, la readucerea membrului in pozitie dreapta sau la mers. Cand se ajunge la peritonita, simptomele sunt exacerbate, copilul refuza categoric mancarea, are scaun moale, zace in pat, intr-un cuvant, starea lui generala este foarte proasta. Consultarea medicului de specialitate trebuie facuta cat mai rapid, in special in cazul copiilor de varsta mica, la care evolutia spre peritonita este rapida, uneori fara faze intermediare. In schimb, copiii de peste 7 ani fac de obicei o criza de apendicita, dupa care boala se poate croniciza repetandu-se crizele. Numai ca dupa fiecare puseu boala se complica, iar operatia devine mai laborioasa.

Diagnostic

In cadrul diagnosticarii apendicitei, un rol foarte important il ocupa examenul clinic efectuat de medicul specialist, insotit de anamneza amanuntita (conversatia dintre medic si pacient pe marginea bolii). Investigatiile de laborator (analize de sange) pot intari suspiciunea de apendicita acuta, daca se observa cresterea numarului de leucocite, dar nu pot stabili cu certitudine diagnosticul. Nici examenul radiologic si ecografia nu sunt specifice in stabilirea diagnosticului apendicitei acute. Iata de ce examenul clinic este de baza. Singura problema este varsta pacientului: cu cat este mai mic, cu atat este mai dificila culegerea unor repere clare pentru diagnostic. De aceea, parintii trebuie sa fie atenti la toate semnele de suferinta ale celui mic, la ordinea in care s-au intamplat si sa incerce sa le relateze pediatrului cat mai exact cu putinta.

Tratament

Apendicita acuta in stadiul precoce este o urgenta chirurgicala, iar singurul tratament ramane interventia chirurgicala, numita apendicectomie, precizeaza dr. Viorel Danila. Operatia se face cu anestezie generala si dureaza intre 15 minute si o ora, daca este vorba despre peritonita. Incizia este relativ mica, de 3-4 centimetri, dar variaza in functie de gravitatea bolii si pozitia apendicelui. In majoritatea cazurilor, se administreaza tratament antibiotic in inductia anestezica sau cu 30 de minute inainte de operatie. Tratamentul antibiotic preoperator reduce semnificativ rata infectiilor postoperatorii. Daca nu exista complicatii, recuperarea este rapida, in 3-4 zile de la operatie. Alimentatia va fi usoara in primele zile, iar activitatile care implica efort fizic se vor relua in 4-6 saptamani de la operatie.

"Apendicita este o boala care nu poate fi prevenita, asa cum nici amigdalita nu poate fi prevenita. Ea apare la orice varsta, inflamatia fiind provocata de o bacterie digestiva. Alimentatia nu influenteaza aparitia apendicitei. Afirmatiile de genul «copilul a mancat prea multe seminte si de aceea a facut apendicita» sunt mituri, nu sunt relevante din punct de vedere medical" - dr. Viorel Danila chirurg

COMPLICATII. Peritonita asepsis este o complicatie grava a apendicitei acute, care poate duce chiar la deces, in lipsa tratamentului adecvat. Infectia plagii, supuratiile sunt alte complicatii care apar in general dupa peritonita. Antibioticele si drenajul chirurgical constituie tratamentul acestei complicatii. Ocluzia intestinala (cunoscuta in popor ca incurcatura de mate) este o alta complicatie postoperatorie. Aceasta obstructie se formeaza de obicei din cauza unor aderente survenite in urma procesului inflamator.
STIATI CA
  • Un chirurg al armatei engleze – Amyan – a facut prima operatie de apendicita in 1735. Operatia a decurs fara anestezie. In prezent, apendicele se poate scoate si pe cale laparoscopica, dar foarte rar la copii. In cazul copiilor ramane de baza tot operatia clasica de apendicita.
  • STIRI
    UNICEF. Lipsa apei potabile ucide anual peste un milion si jumatate de copii in lume, a anuntat UNICEF. In total, peste un miliard de persoane nu au acces la apa potabila, in timp ce 2,6 miliarde sunt nevoite sa consume apa insalubra, potrivit raportului UNICEF. Organizatia estimeaza ca apa improprie consumului si lipsa de apa pentru igiena sunt la originea a 88% dintre decesele provocate de bolile diareice la copii. Lipsa de apa potabila favorizeaza, de asemenea, transmiterea altor boli infectioase precum pneumonia.

    POLUARE. Potrivit unui amplu studiu european, doi elevi din trei respira un aer poluat in salile de clasa. In masura in care copiii isi petrec o mare parte a timpului la scoala, autorii considera ca este necesara evaluarea riscurilor poluarii asupra aparatului respirator la copii. La studiu au participat 547 de elevi selectati din scoli din cinci tari europene (Danemarca, Franta, Italia, Norvegia, Suedia). Concluzia a fost ca 77% dintre elevi sunt expusi zilnic la concentratii ridicate de praf, acarieni si dioxid de carbon.

    MALFORMATII. Pictorii expusi in activitatea lor profesionala solventilor din vopsele prezinta riscul de a avea copii cu malformatii congenitale sau cu greutate mica la nastere. Este concluzia unui studiu realizat de o echipa de la Universitatea Alberta din Edmonton (Canada) si Universitatea Radboud (Olanda). Solventii sunt substante volatile, ce pot fi inhalate foarte usor de utilizatori. Pictorii participanti la studiu au raspuns unui chestionar pe baza caruia s-a stabilit ca acestia prezinta un risc de sase ori mai mare decat cei care nu lucreaza cu solventi de a avea copii cu probleme la nastere.
    ×