Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este un lucru cert de foarte multa vreme: bolile cardiovasculare ocupa primul loc pe plan mondial atat in ceea ce priveste frecventa, cat si rata mortalitatii. Este normal asadar ca tehnici de investigatie din ce in ce mai moderne, mai sofisticate, precum si un intreg arsenal terapeutic sa fie folosite pentru diagnosticarea si tratarea acestor bolnavi. Rand pe rand, cateterismul cardiac, ecocardiografia, testele electrofiziologice, scintigrafia, tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara au adus date fundamentale de diagnostic, au devenit din ce in ce mai accesibile, mai sigure, mai performante, permitand salvarea sau prelungirea a numeroase vieti omenesti.
Tratarea pe scara larga a unor afectiuni omniprezente si neiertatoare precum cardiopatia ischemica, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca, vindecarea defectelor congenitale foarte des sinonime cu o condamnare inca din primii ani de viata, evidentierea unor tulburari de ritm sau de frecventa cardiaca ce scapau investigatiilor clasice, implementarea unor proceduri chirurgicale care au inlocuit riscantele operatii laborioase, toate au fost posibile prin aplicarea in domeniul cardiologiei a celor mai avansate tehnologii.
Modul de derulare
Angiografia coronariana clasica, cea care da cele mai clare si complete rezultate, se face prin cateterism cardiac. Cateterismul este intr-adevar o procedura invaziva. Ea comporta unele riscuri si prezinta unele contraindicatii, dar aduce date foarte pretioase in stabilirea atitudinii terapeutice. In plus cu aceasta ocazie, medicul poate actiona – daca este necesar – si poate realiza mici interventii pentru rezolvarea unei probleme locale, de exemplu, a unui blocaj coronar, fara a fi necesara o alta interventie ulterioara. In principiu, metoda consta in introducerea unui cateter, un tub subtire si flexibil, de la nivelul unui vas periferic pana la inima. Ajuns aici, prin cateter se injecteaza o substanta de contrast in arterele coronare, iar cu ajutorul unui fascicul de radiatii, ceva mai puternic decat in cazul radiografiilor obisnuite, se obtin imagini care sunt vizibile pe un monitor si care pot fi inregistrate.
Concret, bolnavul se prezinta la cabinetul (laboratorul) de cateterism in dimineata respectiva, de obicei nefiind necesara o internare in acest scop. S-ar putea ca medicul sa solicite inaintea procedurii anumite analize medicale de sange si urina, precum si o electrocardiograma. De asemenea, medicul trebuie sa stie toate medicamentele si suplimentele pe care le ia pacientul si toate afectiunile de care sufera, precum si daca acesta prezinta orice tip de alergii. Doctorul va preciza dinainte ce medicamente se pot lua si care trebuie intrerupte in dimineata respectiva. Oricum cu opt ore inainte de interventie nu trebuie sa se manance nimic.
Pacientul va sta intins pe o masa si de la inceput i se monteaza o linie intravenoasa si se aplica electrozii pentru electrocardiograma. I se administreaza un sedativ, dar nu este adormit, el ramanand constient toata durata interventiei. Se face anestezie locala si apoi se executa o mica incizie la nivelul vasului in care se va introduce cateterul (de obicei, la nivelul arterei femurale, la nivelul coapsei. Abordarea la nivelul bratului este evitata daca e posibil, caci artera e mai subtire). Se insereaza mai intai un tub de plastic si apoi prin el se trece cateterul. Medicul va ghida incet cateterul de-a lungul arterelor pana va ajunge in aorta, la nivelul la care arterele coronare se desprind din aceasta, urmarind traiectul cateterului pe un ecran de control.
Ajuns la nivelul inimii, varful cateterului se plaseaza in artera coronara dreapta, se injecteaza substanta de contrast si se inregistreaza imaginile. In momentul injectarii, pacientul va simti doar pentru cateva secunde o senzatie de caldura. Daca insa apar mancarimi, greata, blocarea respiratiei, trebuie sa alerteze personalul medical. Imaginile obtinute arata modul in care artera se umple de sange si eventualele puncte de stenoza (ingustare) sau blocaje. Se repeta actiunea la nivelul arterei coronare stangi. Interventia in sine dureaza 30-60 de minute.
Citește pe Antena3.ro
Informatii
Datele obtinute permit evaluarea vaselor coronare, precizarea diagnosticului de cardiopatie ischemica (in cazul unor dureri toracice imprecise, netipice sau in cazul modificarilor caracteristicilor durerii), a stadiului si gravitatii bolii, precum si atitudinea terapeutica ce trebuie adoptata. De regula, pacientul nu simte nici o durere sau disconfort in timpul interventiei. Daca insa apar manifestari ca durere toracica, ameteala, dificultati respiratorii, batai anormale ale inimii, trebuie sa anunte medicul. Dupa obtinerea angiografiei se retrage incet cateterul, incizia se inchide, se bandajeaza locul si se preseaza aproximativ 10-15 minute. Bolnavul este supravegheat cateva ore, eventual internat pentru restul zilei. Daca incizia a fost facuta la picior, bolnavul trebuie obligatoriu sa stea intins in pat doua-sase ore, cu piciorul intins, cu capul ridicat la maximum 30 de grade fata de planul patului. Daca interventia a fost facuta la brat, nu trebuie insa sa stea culcat. Va trebui sa bea suficiente lichide pe parcursul zilei respective, pentru a elimina substanta de contrast din organism.
Riscuri
Din cele prezentate se poate observa ca angiografia coronara este o procedura invaziva, ea fiind grevata de unele riscuri: inducerea unei periculoase tulburari de ritm, disfunctie renala, tromboza, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, perforarea unui vas de sange, embolism, sangerare sau infectie la locul punctionarii, reactie alergica la substanta de contrast etc. Ea este, astfel, contraindicata in cazul unei hipertensiuni arteriale care nu este controlata medicamentos, in aritmiile ventriculare, anemiile severe, accident vascular recent, insuficienta cardiaca decompensata, boli febrile, tulburari severe de coagulare, alergie la iod etc. Multa precautie este necesara in cazul bolnavilor cu diabet, boli hepatice sau renale cronice. Femeile gravide ar trebui sa amane interventia, daca e posibil, pana dupa nastere.
Imagini ecografice
Prin intermediul cateterismului cardiac se pot obtine insa mult mai multe date: se poate masura presiunea din interiorul compartimentelor inimii, se apreciaza starea valvelor, se masoara nivelul oxigenului in inima si vase, se determina cantitatea de sange ejectata din ventriculi pe minut, se masoara fluxul de sange care trece efectiv prin zonele stenozate ale coronarelor (prin niste catetere foarte fine cu senzori de presiune), se pot obtine imagini ecografice din interiorul vaselor coronare cu ajutorul unor mici transductori plasati la extremitatea cateterului, se pot recolta fragmente de tesut pentru biopsie cardiaca etc. De aceea, cateterismul cardiac este indicat nu numai in cardiopatia ischemica, ci si in diagnosticul valvulopatiilor (in special mitrala si aortica), defectelor cardiace congenitale sau cardiomiopatiilor (afectiuni ale miocardului – muschiul inimii).
De asemenea, tot prin cateterism se pot performa diferite proceduri sau interventii la nivel cardiac: angioplastie (inserarea si expansionarea unui mic balon la nivelul unei ingustari a arterei coronare pentru largirea calibrului acesteia, cu sau fara implantarea unui stent, o piesa care impiedica restenozarea ulterioara), inchiderea unor orificii anormale de la nivelul inimii (in cazul afectiunilor congenitale), repararea sau inlocuirea unei valve stenozate sau largite (de exemplu, in cazul unei valve stenozate, ingustate se plaseaza prin cateterism un balon care apoi se expansioneaza), distrugerea trombilor, inlaturarea unei portiuni de tesut cardiac anormal care induce tulburari de ritm sau excizarea unei portiuni din placa de aterom etc.
Cateterism
In afara de realizarea angiografiei cononare prin cateterism cardiac, aceasta mai poate fi obtinuta prin tomografie computerizata. In acest caz, nu mai este necesara insertia cateterului pana la nivelul inimii, iar substanta de contrast este introdusa prin injectare intravenoasa. In continuare, se obtin imaginile cu ajutorul tomografului, care are un flux de radiatii foarte puternic. Investigatia este rapida, dureaza doar 10-15 minute, este neinvaziva, fara a expune pacientul la riscuri, cu exceptia iradierii (tomografele de ultima generatie sunt insa mai sigure, folosind cu 50% mai putine radiatii decat modelele vechi), recuperarea ulterioara interventiei este minima. Cu toate acestea, coronarografia prin cateterism cardiac este considerata mai precisa in stabilirea diagnosticului si in plus poate asigura si tratamentul leziunilor stenozante cu ocazia diagnosticarii lor.
De aceea, angiografia prin tomografie computerizata este indicata pacientilor care ar putea prezenta incidente la cateterism si, pe de alta parte, persoanelor cu risc mediu de afectiuni coronariene. Daca rezultatele sunt echivoce insa, se va recurge pentru siguranta la cateterism. De precizat ca tot cu ajutorul tomografiei computerizate se mai poate face un alt test la nivelul arterelor coronare, si anume determinarea scorului de calciu, care este o metoda rapida si lipsita de riscuri.
Testul se realizeaza fara substanta de contrast si masoara nivelul calciului depus pe arterele coronare, semnul aparitiei leziunilor cardiace. Metoda este folosita pentru depistarea precoce a leziunilor coronare, la pacienti care nu prezinta simptome de boala coronariana (adica durere toracica sau modificari electrocardiografice), dar prezinta riscuri mari de boala (cazuri in familie, nivel crescut al colesterolemiei, diabet, hipertensiune arteriala, fumat etc.). In acest caz, absenta leziunilor nu are un caracter determinant, nefiind exclusa dezvoltarea unei afectiuni coronare in viitor. Daca se depisteaza insa depozite de calciu, computerul calculeaza un 'scor' in functie de numarul si densitatea leziunilor. Raportat la acest rezultat, daca se considera necesar, se pot face alte investigatii (angiografie prin tomografie computerizata) sau se pot adopta masuri de tratament. De asemenea, coronarografia se mai poate realiza si prin rezonanta magnetica nucleara. Aceasta metoda utilizeaza un magnet si unde de radiofrecventa pentru obtinerea imaginilor.
Se considera ca metoda este neinvaziva, rapida si lipsita de risc de iradiere, dar are o acuratete mai mica decat coronarografia prin tomografie computerizata (si, fireste, fata de cea prin cateterism cardiac).
INVESTIGATIE RADIOLOGICå. Coronarografia sau angiografia coronariana este o investigatie radiologica ce permite studierea vaselor coronare (vaselor inimii) si curgerea fluxului de sange. Prin imaginile radiologice obisnuite arterele coronare nu pot fi vizualizate.
Tehnica angiografiei poate fi insa aplicata atat pentru vizualizarea coronarelor, cat si a altor vase de sange situate la nivelul creierului (angiografie cerebrala), plamanului, membrelor, rinichiului, mezenterului etc.
