O treime dintre cazurile de cancer pot fi evitate prin eliminarea unor factori de risc: ţigară, alcool, sedentatism, alimentaţie nesănătoasă etc.
Institutul Naţional al Cancerului (INC) din Franţa estimează că aproximativ o treime dintre cancere ar putea fi evitate, dacă s-ar pune accentul pe prevenţie. Cum? Prin eliminarea a 10 factori de risc cunoscuţi, evitabili.
1. Tabagism. Este principalul factor de risc evitabil. Riscul este stabilit pentru fumătorii activi, dar mai ales pentru cei pasivi. Ţigara este responsabilă de 90% dintre cancerele pulmonare, a peste 50% dintre cancerele cavităţii bucale, laringelui, faringelui, esofagului. De asemenea, sporeşte riscurile de cancere ale vezicii, pancreasului, rinichiului, colului uterin, stomacului, ovarelor, sânului. Fumul de ţigară conţine aproximativ 4.800 de compuşi chimici, dintre care 60 sunt cancerigeni (benzen, arsenic, crom, gudron etc.)
2. Exces de alcool. Consumul exagerat de alcool contribuie la apariţia cancerelor cavitătii bucale, laringelui, faringelui, esofagului, ficatului, colonului, rectului şi mamar. S-a dovedit că riscul de cancer creşte odată cu creşterea dozei de alcool. Evident, la fel de importante sunt cantitatea, dar şi calitatea alcoolului băut.
3. Alimentaţie dezechilibrată. Respectând principiile alimentaţiei echilibrate nutritiv, suntem protejaţi de obezitate, boala care este implicată în apariţia multor forme de cancer: mamar, mai ales în cazul femeilor la menopauză, al pancreasului, rinichiului, colonului, rectului, esofagului şi ficatului. Dar trebuie să profităm de alimentele care previn cancerul: legumele, fructele, peştele etc. De asemenea, este important modul de preparare a alimentelor, indicat fiind prin fierbere şi coacere.
4. Sedentarism. Combaterea sedentarismului prin efectuarea de exerciţii fizice sau mers pe jos în ritm alert cel puţin o jumătate de oră zilnic are un rol preventiv şi sporeşte calitatea vieţii. În plus, chiar în cazul bolnavilor de cancer, un regiml de viaţă care pune accentul pe exerciţii zilnice diminuează riscul de recidive.
5. Expunere la radiaţii UV. Prin reducerea expunerii la UV putem să ne protejăm de cancerele pielii. Se ştie că, în ultimii 30 de ani, a crescut foarte mult numărul pacienţilor cu melanom, formă de cancer direct influenţată de expunerea excesivă la razele ultraviolete (UV).
6. Factori de mediu: poluarea, radioactivitatea.... Institutul de Supraveghere Sanitară din Franţa estimează că între 5% şi 10% dintre cancerele diagnosticate sunt legate direct de factorii de mediu: gaz radioactiv, particule fine din aer, bisfenolul A, pesticide, unde electromagnetice etc.
7. Infecţii. Unele virusuri şi bacterii pot fi implicate în apariţia unor cancere. Potrivit Centrului Internaţional de Cercetarea Cancerului, aproape 7% dintre cancerele diagnosticate în ţările dezvoltate ar fi de orgine infecţioasă. Iată câteva exemple: virusul hepatitei B (cancerul ficatului); papilomavirusuri (cancerele de col uterin, anus, penis sau a unor forme de cancere orale); virusul Epstein-Barr (limfoame şi cancere ORL); HIV (cancerul de col uterin, plămân, ficat etc.); Heliobacter pylori (80% dintre cancerele stomacului).
8. Substanţe chimice la locul de muncă. Periculos este că multe dintre cancerele depistate după vârsta de 40 de ani sunt o consecinţa a expunerii prelungite la factorii chimici la locul de muncă. Este vorba de persoane între 20 şi 40 de ani care nu dau importanţă faptului că multe elemente chimice se acumulează în organism şi sunt la orginea multor forme severe de cancer.
9. Factori genetici. În aproape un caz de cancer din patru responsabilă este moştenirea genetică. Riscul ereditar este mai ridicat în cazul unor forme de cancer al sânului şi colorectal. Diferite mutaţii genetice au fost identificate: de exemplu BRCA 1 şi 2 în cazul cancerului mamar. Atenţie! Nu trebuie să intrăm în panică dacă istoricul familiei ne conduce la concluzia unor cancere ereditare. Deoarece nu este obligatoriu să fim purtători ai mutaţiilor genetice şi chiar dacă acestea sunt descoperite nu înseamnă că prezentăm un risc absolut de cancer.
10. Controale medicale periodice. Cea mai bună metodă de prevenţie a acestei boli este prezentarea periodică la controlul medical. În felul acesta sunt posibile detectarea factorilor de risc necunoscuţi şi adoptarea soluţiilor optime pentru eliminarea unor factor cunoscuţi. Aceste controale sunt recomandate la orice vârstă, dar mai ales după vârsta de 50 de ani.