Cel mai mare centru de luptă contra bolilor noi s-a inaugurat joi în cadrul Institutului Pasteur din Paris. Evenimentul este marcat de toată presa din Franţa. Directorul general al institutului, profesorul Alice Dautry, explică de ce este necesar un asemenea centru: "în cazul apariţiei unei noi boli infecţioase, unicul nostru mod de a ne apăra este de a reacţiona rapid pentru a identifica microbul şi de a-l izola înainte de a se propaga. Trebuie să fim pregătiţi, deoarece se va întâmpla”. Totul a pornit de la avertismentele OMS: anual, în lume, apare o boală nouă. Este un ritm record, cu mai multe explicaţii: densitatea populaţiei globului, precaritatea îngrijorătoare a condiţiilor de trai în unele zone geografice. Tocmai aceste realităţi obligă luarea urgentă a unor măsuri. Prof. Dautry reaminteşte în acest sens episodul SRAS – sindromul respirator acut sever, din 2003, care a avut nevoie de doar 24 de ore pentru a se extinde în şase ţări. Potrivit directorului Institutului Pasteur, acest centru are o unitate de cercetare fundamentală şi o una destinată îngrijirii pacienţilor. În acest sens, aici se pun la punct noi terapii, instrumente de diagnosticare, se face prevenţie şi cercetare pentru a se înţelege mecanismele bolii. În total, aici sunt 400 de cercetători. Principalele teme de cercetare vizează encefalitele, o categorie de boli ale căror forme noi apar, în general, în zona Asiei de Sud-est, bolile respiratorii cu transmitere interumană (gripe şi altele), rezistenţele la antibiotice, bolile transmise prin înţepăturile ţânţarilor. La întrebarea adresată de autorul articolului apărut ieri în ediţia online a l”Express, referitoare la cât de aproape suntem de o epidemie la scară planetară, profesorul Alice Dautry spune că este "imposibil de a răspunde”. Totuşi, directorul celebrului institut francez spune că avem dreptul să fim optimişti: SRAS a fost stopat destul de rapid, vaccinul contra H1N1 nu a fost în cele din urmă folosit. Esenţialul este să reacţionăm foarte repede. Ceea ce presupune formarea de specialşti în fiecare ţară pentru că, fiind în apropierea focarului, ei îl pot izola rapid. "Dacă aşteptăm "pompierii” , adesea este pre târziu”, precizează prof. Dautry. În legătură cu acest eveniment, profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", subliniază că de mai mulţi ani există o preocupare în privinţa boli noi, emergente, dar şi a celor reemergente. Din grupa bolilor reemergente, prof. Streinu-Cercel a dat exemplul tuberculozei multirezistente, provocată de un nou tip de tulpină bacteriană rezistentă la orice fel de antibiotice.
Citește pe Antena3.ro