Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În orașul sufocat de baruri și fast-food-uri, localurile terapeutice își propun să lupte împotriva prejudecăţilor. Cafenelele alternative sunt locurile unde persoanele cu probleme mentale pot veni pentru a se simţi normal sau unde dependenţii de alcol pot ieși pentru a uita de viciu.
Ceainăria din Strada Orșova nr. 129 te întâmpină cu desene murale viu colorate inspirate din personajele bizare ale filmului lui Tim Burton „Alice în Ţara Minunilor”. Alegerea nu este întâmplătoare, deoarece în spatele ceainăriei există o comunitate de oameni care s-au simţit deseori într-o altă lume și au trecut pe la psihiatru. Proiectul, finanţat din granturile SEE Fondul ONG România, are caracter experimental, iar preţurile sunt modice. Dacă spaţiul va scoate profit, acesta va fi reinvestit în proiectele de reabilitare a persoanelor cu istoric psihiatric de care se ocupă Fundaţia Estuar. Ceainăria a fost realizată cu ajutorul membrilor Estuar Club House, care au dat o mână de ajutor inclusiv la realizarea decorului.
Membrii Estuar Club House, primul centru de acest tip din România, sunt persoane care încearcă să lase în urmă problemele de sănătate mintală pentru a reînvăţa traiul în comun. Membrii clubului sunt încă sub tratament, dar echilibraţi din punct de vedere emoţional. La Club House nu vin psihiatrii și nu se face terapie pentru că membrii nu sunt priviţi ca pacienţi. Clubul funcţionează ca o gospodărie, membrii mergând împreună la cumpărături și asumându-și pe rând responsabilităţi în legătură cu bucătăria, curăţenia sau grădina. Mai nou, ei vor avea grijă și de ceainărie. De fapt, centrul de zi funcţionează ca o școală informală, unde tinerii și mai puţin tinerii pot exersa relaţionarea și viaţa de zi cu zi. „Acest job mă ajută să mă simt util și să mă dezvolt personal”, spune Mihai, proaspăt angajat al ceainăriei Estuar și de 5 ani membru al comunităţii Club House.
Therapy, barul terapeutic fără alcool
Therapy, din Strada Sfinţii Voievozi nr. 60, este o cafenea terapeutică ale cărei porţi sunt deschise publicului larg, dar mai ales persoanelor cu probleme legate de abuzul de substanţe. Iniţiativa aparţine ONG-ului axat pe programe de prevenţie și de tratament al adicţiilor ALIAT și este susţinută prin fonduri POSDRU. Fidelă conceptului de „dry bar”, cafeneaua Therapy nu va servi băuturi alcoolice, iar în incinta localului nu se va putea nici fuma. În schimb, spaţiul va găzdui evenimente axate pe diverse forme de terapie. „Ne dorim ca Therapy să devină un loc pentru corp, minte și suflet, unde oamenii pot crește prin evenimente de terapie prin pictură, muzică, terapie ocupaţională, terapie antifumat și antidependenţe, cursuri de dezvoltare personală, cooking sau design interior”, spune Andreea Grigore, managerul Therapy. Profitul va fi reinvestit în programele ALIAT dedicate persoanelor dependente. Meniul în cafeneaua bucureșteană este format din salate, sandwich-uri, supe calde și reci, deserturi naturale, fresh-uri și limonade sau cafea.
Există și bere sau vin, însă fără alcool. Dat fiind că nu se servesc băuturi alcoolice și nu se fumează, spaţiul este deschis și pentru minori. Cafeneaua Therapy funcţionează într-o vilă construită de familia Sturdza, fiind renovată și decorată de scenografa Anca Lazăr în așa fel încât să fie luminoasă, primitoare.
Un loc important îl ocupă plantele, care împânzesc locul și dau senzaţia de spaţiu curat și aerisit.
Cafeneaua Therapy are 11 angajați în prezent, dintre care 10 fac parte din grupuri vulnerabile, deşi niciunul nu are istoric de abuz de substanțe
Conceptul de Club House provine din America şi pune accentul pe ideea creării unei comunități în care persoanele cu probleme psihice să poată funcționa independent
O cafea la Therapy poate însemna un şomer mai puțin sau un dependent de substanțe ajutat să-şi recapete viața.
Andreea Grigore, managerul cafenelei Therapy
Conceptul de „dry bar” (local în care nu se servește alcool) a devenit foarte popular în Occident, în ultimii cinci ani. Astfel de spaţii îi ajută pe cei care au avut probleme cu alcoolul să aibă o viaţă socială. Studiile arată că astfel de locuri devin populare și în rândul non-dependenţilor, în special în categoria de vârstă 18 - 30 de ani.
