Celiachia, boala ascunsă in păine

Foarte mulţi dintre noi nu işi pot imagina o masă fără păine sau un mic dejun fără cereale cu lapte. Există insă persoane care nu au voie să se atingă de păine sau de fulgi din cereale toată viaţa. Este vorba despre persoanele care au intoleranţă la gluten, fracţiunea proteică prezentă in cereale - grău, orz, ovăz, secară.

Foarte mulţi dintre noi nu işi pot imagina o masă fără păine sau un mic dejun fără cereale cu lapte. Există insă persoane care nu au voie să se atingă de păine sau de fulgi din cereale toată viaţa. Este vorba despre persoanele care au intoleranţă la gluten, fracţiunea proteică prezentă in cereale - grău, orz, ovăz, secară.

Boală autoimună

"Intoleranţa la gluten sau celiachia este o boală ereditară, cu determinism autoimun. Această boală afectează tubul gastrointestinal, recent insă celiachia a fost catalogată ca o boală sistemică ce poate afecta oasele, ficatul, pielea, sistemul nervos central", precizează prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. In ţara noastră, intoleranţa la gluten are o prevalenţă de aproximativ 2%, ceea ce nu este deloc puţin. Pănă nu demult s-a considerat că este o boală rară. Astăzi insă s-a demonstrat că intoleranţa la gluten nu este chiar atăt de rară, ci este subdiagnosticată. De asemenea, pănă la un moment dat, celiachia a fost catalogată ca boală a copilăriei. In prezent s-a stabilit că afectează deopotrivă şi adulţii. Diagnosticul se poate stabili la fel de bine la sugar, o dată cu diversificarea alimentaţiei, dar şi la persoanele de vărsta a treia.

Simptome

Boala se caracterizează prin sensibilitatea intestinului subţire la glutenul din alimente. Glutenul irită intestinul subţire, apar astfel durerile abdominale, pierderea poftei de măncare, diareea, scăderea in greutate. Singurul tratament al acestei boli este dieta. De aceea, instituirea dietei fără gluten este obligatorie după stabilirea diagnosticului. "Problema este că organismul acestor bolnavi nu tolerează nici urme de gluten. Pentru ei, atăt dozele foarte mari de gluten, căt şi cele foarte mici au acelaşi efect. Reacţiile sunt la fel de violente. Din acest motiv, produsele pentru celiakici sunt fabricate in secţii unde nu există vreo incrucişare cu cereale. Cea mai mică contaminare cu gluten a alimentelor poate să il omoare pe pacient", continuă prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Fără gluten

Chiar dacă principiul regimului pare simplu, acesta nu este uşor de pus in practică. In toată lumea, cerealele sunt baza alimentaţiei, iar excluderea păinii, a produselor de patiserie, a grişului şi dulciurilor este dificilă, mai ales in cazul copiilor. Regimul in celiakie este foarte greu de ţinut, pentru că implică in cele mai multe cazuri modificarea unor obiceiuri alimentare foarte bine fixate. Este ingrozitor să excluzi cerealele din dietă, pentru că pe piaţa produselor alimentare nonanimale ponderea covărşitoare o au cele pe bază de cereale.

Surse ascunse de gluten

Persoanele diagnosticate cu intoleranţă la gluten trebuie să renunţe la tot ce inseamnă păine, paste făinoase, griş, biscuiţi, snacksuri, chipsuri. Dat fiind că simptomele bolii pot apărea chiar şi la urmele de gluten din alimente, prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra surselor ascunse de gluten: "Urme de cereale se găsesc in multe alimente: de la bere pănă la produse din carne, sosuri. Există aşa-numitele supe cu gust de pui, in care gustul este dat de gluten, nicidecum de carnea de pui. Există produse din carne - pateuri, salamuri - printre ingredientele cărora se regăseşte făina de grău". Făina de grău şi, implicit, glutenul pot fi conţinute şi de unele sortimente de smăntănă, şi de unele conserve de legume. Glutenul se găseşte in numeroase dulciuri, de aceea, cu atăt mai mult, aceşti bolnavi trebuie să citească etichetele. "Poate conţine urme de gluten" sau "conţine gluten" sunt două menţiuni pe care le vedem destul de rar pe etichetele alimentelor. Şi asta pentru că legislaţia in domeniul alimentaţiei nu prevede in acest moment obligativitatea etichetării in acest sens.

Substituenţi de carbohidraţi

Ca substituenţi de păine, de carbohidraţi, specialiştii recomandă orezul, porumbul.

Acestea sunt singurele cereale care nu conţin gluten. De asemenea, bolnavii pot consuma cartofi, hrişcă - alte surse importante de carbohidraţi. Special pentru aceste

persoane, in comerţ există produse care nu conţin gluten.

Nerespectarea regimului alimentar are consecinţe dramatice pe termen lung. "Pe lăngă tulburări de creştere, malnutriţie, risc de osteoporoză, nerespectarea dietei fără gluten poate provoca in timp infertilitate, limfom şi adenocarcinom de intestin subţire", arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

DIAGNOSTIC. Pentru diagnosticarea intoleranţei la gluten sunt recomandate in primul rănd analizele de sănge. Astfel sunt detectaţi unii anticorpi specifici persoanelor cu sensibilitate la gluten. Se impun de asemenea o radiografie cu bariu pentru a detecta anomaliile mucoasei intestinale şi evaluarea endoscopică a celei de-a doua porţiuni a duodenului. Refacerea mucoasei intestinale se poate constata in puţin timp de la excluderea glutenului din dietă.

CALORII. In ţara noastră, consumul de cereale, in special păine şi paste făinoase, este foarte mare. Astfel, cerealele reprezintă mai mult de 30% din raţia zilnică de calorii a romănilor.

PORUMB/OREZ. Singurele cereale care nu conţin gluten sunt porumbul şi orezul. In cazul celiakiei, orezul şi porumbul pot substitui carbohidraţii pe care in mod normal organismul ii primeşte din păine sau din paste făinoase. 100 g mălai conţin 122 de kilocalorii, 3 g proteine, 1 g grăsimi, 26 g carbohidraţi, 220 mg potasiu. Aceeaşi cantitate de orez brun furnizează 141 de calorii, 99 mg potasiu, 43 mg magneziu, 120 mg fosfor, 0,14 mg vitamina B1, 1,3 mg vitamina B3. In 100 g orez alb se găsesc 138 de calorii, 54 mg potasiu, 11 mg magneziu, 54 mg fosfor, 1 mg vitamina B3.

Limo, porţia ta zilnică de vitamina C

Vitamina C are o importanţă covărşitoare in buna funcţionare a organismului. Pe lăngă faptul că este cel mai puternic antioxidant, este implicată in metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic şi in neutralizarea radicalilor liberi. Intăreşte sistemul imunitar, este tonifiantă, antitoxică, participă la asimilarea fierului, are rol de reglare a nivelului glicemiei şi al colesterolului şi de distrugere a toxinelor acumulate in organism. De asemenea, reduce efectele unui număr mare de alergeni şi asigură coeziunea celulelor proteice, mărind astfel durata vieţii. Joacă un rol important in regenerarea şi consolidarea ţesutului conjunctiv şi, in acelaşi timp, tonifică şi netezeşte pereţii tuturor vaselor de sănge, de la cele mai mari pănă la capilarele de dimensiuni microscopice. Cu vitamina C, varicele şi hemoroizii se retrag, iar ridurile dispar. Aporturile nutriţionale recomandate de vitamina C sunt de 35 pănă la 65 miligrame pe zi pentru copii şi de la 60 la 100 miligrame pentru adulţi şi adolescenţi. Pentru fumători este recomandat un aport crescut, de 120 miligrame pe zi. Pentru ca vitamina C să nu lipsească din alimentaţia ta zilnică, Biborţeni a lansat Limo, o limonadă gata preparată, cu apă minerală decarbogazificată parţial, suc şi pulpă de lămăie. Disponibilă in variantele de 0,5 şi 1,5 litri, Limo abundă in vitamina C, nu conţine coloranţi şi are termen de valabilitate trei zile din momentul deschiderii sticlei. In sala de sport, pe terenul de tenis sau in pauza de masă limonada te improspătează, iţi dă energie şi poftă de viaţă.