Orice culoare politică ar avea guvernul care va veni la putere în urma negocierilor purtate zilele acestea va avea de înfruntat o gravă problemă socială. Pandemia și restricțiile aferente au lăsat fără joburi foarte mulți români și au obligat firmele să apeleze la șomajul tehnic, pentru a suporta o parte din salariile celor care încă și-au păstrat locurile de muncă. Cabinetul Orban a prelungit funcționarea acestui sistem până la 30 iunie 2021. Noul Executiv va trebui să preia măsura care, într-o lună dificilă, precum cele din starea de urgență, poate costa bugetul de stat peste un miliard de lei.
Criza Covid-19 a provocat angajaților din România o pierdere medie de 4,1% asupra veniturilor, arată o analiză Eurostat. Din acest punct de vedere ne situăm pe locul 11 în Uniunea Europeană, astfel că 10 țări stau mai prost decât noi și 16 stau mai bine. Cel mai puternic impact l-a resimțit Croația, unde salariile au scăzut cu 10,5%, iar țara cel mai puțin lovită a fost Ungaria, cu un declin puțin peste 1% în 2020 comparativ cu anul trecut.
Măsurile de acordare a șomajului au atenuat acest efect în toate statele membre. Ca urmare a aplicării acestui sistem, pierderea suferită de angajații români s-a redus la jumătate, până la 2% din salariul mediu. După acest criteriu, ocupăm poziția 15 în UE, adică 14 țări înregistrează diminuări mai accentuate decât România, iar 12 mai modeste. Șomajul tehnic ne-a ajutat să coborâm patru locuri în clasamentul negativ, al impactului exercitat de coronavirus la buzunarele angajaților. Cea mai lovită țară rămâne Croația, unde guvernanții au reușit să reducă din șocul crizei, dar până la o cotă îngrijorătoare de 5,6%. Olanda s-a descurcat cel mai bine, scăzând impactul de la 3,7% până aproape de zero.
În întreg spațiul comunitar, cei mai afectați sunt salariații cu venituri mici. În România, aceștia au pierdut 5,8%, în timp ce angajații cu venituri medii au acuzat o scădere medie de 5,6%, iar cei cu venituri ridicate, de numai 3,1%. La nivelul Uniunii Europene, discrepanțele sunt și mai ridicate, cu 7,7% impact la angajații cu venituri mici, 5% la cei cu venituri medii și 4% la cei cu venituri mari. Observăm că românii bine plătiți suferă mai puțin decât europenii bine plătiți.
La limita supraviețuirii
Noul Executiv, care va fi instalat la Palatul Victoria, va fi nevoit să continue aplicarea unor astfel de măsuri, fără de care mulți români ar ajunge la limita de jos a supraviețuirii. În cursul acestui an, au fost incluși în programul de șomaj tehnic aproximativ 900.000 de salariați, conform datelor Ministerului Muncii. În același timp, numărul șomerilor înregistrați (care nu beneficiază de această formă de ajutor) a crescut dramatic, cu 127.000 de persoane, din octombrie 2019 până în octombrie 2020, până la 477.000 de persoane, după cum arată Institutul Național de Statistică (INS).
Indemnizația de șomaj tehnic reprezintă 75% din salariu, dar aceasta nu poate depăși 75% din salariul mediu, care în octombrie 2020 a fost de 5.452 de lei brut, respectiv 3.343 lei net. Așadar, indemnizația maximă lunară se cifrează la circa 2.500 de lei.
2,5 miliarde de lei au însumat plățile de șomaj tehnic în cele două luni ale stării de urgență, conform ministrului Muncii, Violeta Alexandru
Lovitură ca pe timpul crizei mondiale
Impactul crizei Covid „a fost inegal” în toată Europa, „cu pierderi de bunăstare mai mari asupra lucrătorilor cu venituri reduse”, a declarat economistul Cristian Socol, pe baza analizei efectuate de Eurostat. În viziunea expertului, „nici măcar schemele de sprijin oferite de UE nu au oprit impactul puternic negativ” asupra angajaților slab plătiți. „Cei mai afectați sunt tinerii. Analog situației înregistrate în timpul crizei financiare din 2009-2011”, a conchis economistul.