Deşi în ultimii ani România a înregistrat creşteri economice semnificative, anul trecut reuşind chiar să bifeze cu 4,1% a doua creştere din UE, după Ungaria, aproape unu din patru români trăieşte în sărăcie. În ciuda majorării salariului minim pe economie, rata sărăciei a crescut în rândul persoanelor ocupate, aşa-numita sărăcie salarială, de la 15,5% în 2018, la 18,8% anul trecut. În acelaşi timp însă, sărăcia înregistrată în rândul persoanelor neocupate, acele persoane care trăiesc doar din ajutoare sociale, a scăzut de la 28,4 la 26,4.
Rata sărăciei relative a fost anul trecut de 23,5%, ceea ce înseamnă în valori absolute că numărul săracilor a fost de 4,6 milioane de persoane, potrivit statisticilor INS. Pe întreaga perioadă 2015-2018, cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani, circa o treime dintre aceştia aflându-se sub pragul de sărăcie, cu mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.
Moldova şi Oltenia, polul sărăciei
În anul 2018, rata sărăciei a fost de peste opt ori mai mare în regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia, de peste şapte ori în regiunea Sud-Est şi de peste şase ori în Sud-Muntenia, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. Astfel, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (34,3%) şi Sud-Est (31,2%), iar cea mai mică, în Bucureşti-Ilfov (4,1%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2018 faţă de 2015, rezultă că scăderile cele mai mari s-au întâlnit în regiunile Vest şi Sud-Muntenia (4,9% fiecare), Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest (1,8 şi, respectiv, 1,7%). Creşteri ale ratei sărăciei s-au înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (2,2%) şi Centru (1,6%).
Rata sărăciei pe regiuni, în perioada 2015 - 2018 (%)
Regiunea de dezvoltare 2015 2016 2017 2018
Nord-Est 35,9 36,1 33,4 35,6
Sud-Est 32,4 31,2 29,6 31,2
Sud-Muntenia 30,6 24,8 24,9 25,7
Sud-Vest Oltenia 32,1 34,2 33,4 34,3
Vest 19,8 25,1 21,4 14,9
Nord-Vest 19,2 17,1 19.0 17,5
Centru 17,8 20,8 17,3 19,4
Bucureşti-Ilfov 5,9 10,2 6,1 4,1
Abandonul şcolar şi sărăcia
În anul 2018 o pondere de 54,5% din populaţia cu nivel scăzut de instruire s-a situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 5,9% dintre persoanele cu nivel superior de instruire. Statutul ocupaţional de şomer este legat de un mare risc de sărăcie sau excluziune socială. În anul 2018, aproape două treimi dintre şomeri (60,9% din total persoane de 18 ani şi peste) s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială. Prin comparaţie, persoanele ocupate au un risc de sărăcie sau excluziune socială cu 38,1% mai mic decât cel al şomerilor.
La inegalitatea veniturilor suntem în Top 4
În România inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2017, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de cinci ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia şi Slovenia (3,4 fiecare), Slovacia şi Finlanda (3,5 fiecare), iar cele mai mari, în Bulgaria (8,2), Lituania (7,3), Spania (6,6), România (6,5), Letonia (6,3) şi Grecia (6,1).
În Uniunea Europeană deprivarea materială severă caracterizează viaţa a 6,6% din totalul persoanelor. Cei mai afectaţi sunt bulgarii (30,0%), grecii (21,1%) şi românii (19,7%).
Rata sărăciei pe grupe de vârstă
0-17 ani
România: 32%
Bulgaria: 29,2%
Spania: 28,2%
Italia: 26,4%
18-24 ani
Danemarca 38,8%
România: 31,4%
Grecia: 28,4%
Spania: 28,2%
25-49 ani:
Spania: 21,6%
Grecia: 21,5%
România: 21,4%
Italia: 20,6%
50-64 ani
Letonia: 22,7%
Portugalia: 20,2%
Grecia: 20,1
România: 19,2%
65 de ani şi peste
Estonia: 41,2%
Letonia: 39,9%
Lituania: 33,4%
Bulgaria: 32%