Ce s-a întâmplat azi la Constanța
Alerta a fost semnalată miercuri, în jurul orei 11:26, printr-un apel la 112, făcut de un angajat al Autorității Navale Române, care a primit un mesaj audio, în limba română, anunțând existența mai multor bombe în zona Terminalului de Pasageri, de la Poarta 1 a portului. Mesajul avertiza amenințător: „Dacă nu vrei să te rănești, cel mai bine este să pleci."
Zeci de persoane au fost evacuate preventiv în parcarea din fața clădirii Administrației Porturilor Maritime Constanța (APMC), iar la fața locului au intervenit echipe Antitero, ISU, Poliție și SRI, alături de pirotehniști, pentru verificarea completă a perimetrului. Ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, a precizat că nu a fost închis întregul port pentru navigație, ci doar terminalul de pasageri, iar accesul a fost restricționat exclusiv în clădirile unde reprezentanții SRI au considerat necesar.
„A fost semnalizată o alertă cu bombă. Prin telefon a fost semnalizată o alertă cu bombă. Pe două numere de telefon din afara României, un număr de telefon cu prefix de Ucraina și un număr de telefon cu prefix de Polonia, se fac investigații cu privire la aceste numere de telefon. Era un mesaj în română generat cu AI. Se fac toate verificările", a declarat Miruță, într-o intervenție pentru Digi24.
Un posibil episod de „război hibrid"
Surse oficiale citate de G4Media și Info Sud-Est au apreciat că incidentul face parte din tacticile de „război hibrid" folosite în regiune: „Ne așteptam să înceapă astfel de acțiuni, mai ales după achizițiile și investițiile care s-au făcut în ultima perioadă în ceea ce privește securitatea portuară", au explicat sursele din instituțiile portuare. Alerta a venit la doar câteva zile după incidentele cu drone care au sporit tensiunile diplomatice dintre România și Rusia, semn al unui context regional deja fragil.
Directorul general al APMC, Mihai Teodorescu, a confirmat că personalul neesențial a fost trimis acasă, ca măsură de precauție, imediat după finalizarea verificărilor, iar activitatea portuară urma să continue în condiții normale.
Cum evoluează, la nivel general, fenomenul alertelor false
Cazul de la Constanța nu e izolat - alarmele false cu bombă au devenit, în ultimii ani, un tipar recurent în România, vizând instituții publice, spitale, mall-uri sau instanțe judecătorești, cel mai adesea prin apeluri telefonice sau e-mailuri anonime, provenite frecvent de pe numere sau adrese din străinătate. Autoritățile atrag atenția că astfel de acțiuni provoacă panică reală în rândul populației, obligă la evacuări de amploare și blochează, uneori ore întregi, activitatea unor instituții sau agenți economici.
Ce riscă cei care fac astfel de anunțuri false
În România, fapta de a anunța fals amplasarea unei bombe sau a unui dispozitiv exploziv constituie infracțiune, tratată cu maximă severitate de instanțele de judecată. Potrivit legislației în vigoare, cei prinși că transmit amenințări false cu bombă pot fi pedepsiți cu până la 10 ani de închisoare, iar instanța îi poate obliga suplimentar să achite integral costurile intervențiilor - sume care pot ajunge la zeci de mii de lei, având în vedere mobilizarea de echipaje de poliție, pompieri, pirotehniști și, în cazuri precum cel de azi, chiar structuri antiteroriste.
Rămâne de văzut dacă ancheta declanșată în cazul de la Constanța va reuși să identifice persoanele responsabile de transmiterea celor două apeluri, ținând cont de faptul că acestea au fost făcute de pe numere de telefon din afara țării - un factor care complică semnificativ procesul de anchetă, dar care nu exclude, potrivit precedentelor din alte cazuri, posibilitatea identificării și tragerii la răspundere a autorilor, prin cooperare internațională între autoritățile de aplicare a legii.
Dincolo de costurile financiare directe, alertele false cu bombă au un efect cumulativ periculos: reduc, în timp, capacitatea reală de reacție a autorităților în fața unor amenințări adevărate, epuizează resurse umane și financiare limitate și normalizează, treptat, un sentiment de panică colectivă, greu de gestionat pe termen lung - motiv suplimentar pentru care legislația tratează aceste fapte drept infracțiuni grave, nu simple farse fără consecințe.