Premierul desemnat Mihai Tudose este deputat PSD de Brăila din anul 2000. În aproape 17 ani de prezenţă neîntreruptă în Parlament, deputatul Tudose n-a avut nicio realizare notabilă sau demnă de remarcat. Noul prim-ministru a votat însă modificarea Codului Penal în ziua de 10 decembrie 2013, rămasă în istoria Parlamentului sub denumirea de Marţea Neagră.
Brăileanul Mihai Tudose a devenit deputat din partea PDSR în anul 2000, la cinci ani după ce a terminat dreptul la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir (instituţie privată) din Bucureşti. Anterior intrării în Parlament, Tudose a fost un an consilier judeţean la Brăila, iar în aceeaşi perioadă (1999-2000) a ocupat funcţia de consilier juridic şi de marketing la SC Farex S.A. Brăila. Prima legislatură ca ales al poporului a fost una lipsită de performanţe. În primii patru ani ca deputat, Tudose a fost membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, însă nu s-a remarcat cu nicio idee strălucită. Şi-a pus semnătura pe un proiect de revizuire a Constituţiei şi s-a numărat printre iniţiatorii unui proiect de lege pentru „aprobarea Programului prioritar de construcţie a autostrăzilor şi drumurilor naţionale cu patru benzi”. În rest, a avut 16 luări de cuvânt, 14 declaraţii politice şi o singură interpelare.
Al doilea mandat: devine şef de comisie economică
A urmat al doilea mandat în Parlament (2004-2008), iar „măreţele realizări” din legislatura anterioară l-au propulsat pe deputatul brăilean în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Tot atunci, Tudose a fost membru în trei comisii de anchetă. Una pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului, una înfiinţată ca urmare a propunerii de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu şi alta care verifica informaţiile furnizate cu privire la interceptarea comunicaţiilor. A semnat totuşi mai multe iniţiative legislative (21), din care doar patru au devenit legi. A contribuit la completarea legii privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe; a fost printre cei 50 de deputaţi care au modificat Legea învăţământului; a modificat, alături de alţi doi parlamentari, un alineat din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi s-a aflat alături de Victor Ponta printre cei patru deputaţi care au iniţiat Legea privind organizarea şi funcţionarea Camerelor de Comerţ şi Industrie din România. E drept că a fost ceva mai vorbăreţ (a avut 76 de luări de cuvânt şi 4 declaraţii politice) şi a semnat patru moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Tăriceanu, toate fiind respinse. Titlurile acestora sunt extrem de relevante pentru actualul context, în care Tudose devine premier într-un Guvern susţinut, ironia sorţii, tocmai de partidul lui C.P. Tăriceanu şi din care fac parte patru miniştri ALDE: „Guvernul Tăriceanu – Fapte şi Minciuni”, „1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta”, „Dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu, împotriva integrării europene a României” şi „Anti-reforma sănătăţii”.
Al treilea mandat: zămisleşte prima idee personală
La al treilea mandat (2008- 2012), Tudose şi-a păstrat funcţia de preşedinte al Comisiei pentru politică economică şi a avut 16 propuneri legislative, din care doar două devenite legi. A semnat alături de 43 de parlamentari o propunere de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi avut o idee 100% personală: să modifice Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. În această perioadă, Tudose a avut 23 de luări de cuvânt, trei declaraţii politice şi cinci interpelări, semnând şase moţiuni de cenzură împotriva guvernării Emil Boc.
Al patrulea mandat: devine ministru în Guvernul Ponta
Legislatura 2012-2016, cea în care deputatul Tudose a fost şi ministru al Economiei în Guvernul Ponta, actualul premier a semnat 23 de iniţiative legislative, dintre care 7 promulgate legi. Tudose s-a aflat printe aleşii care au semnat pentru modificarea Codului Silvic, a Legii audiovizualului şi a Legii privind reforma sănătăţii, fiind printre iniţiatori în cazul legii care stabileşte regulile de arborare a steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale şi în cazul proiectului pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi”. A mai semnat modificarea Legii privind Statutul personalului aeronautic din aviaţie şi un proiect pentru abrogarea unor prevederi din Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice. A avut 25 de luări de cuvânt, 7 interpelări şi a semnat două moţiuni simple: una la adresa fostului ministru al Justiţiei Ralucăi Prună şi cealaltă la adresa fostului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu.
A girat Marțea Neagră
Pe 10 decembrie 2013, Tudose s-a aflat printre deputații care au votat modificarea Codului Penal pentru schimbarea definiţiei conflictului de interese, pentru scoaterea parlamentarilor din rândul funcţionarilor publici şi, implicit, acordarea de imunitate de facto pentru infracţiunile de serviciu, inclusiv de corupţie, şi pentru micşorarea termenului de prescripţie specială. Acea zi a rămas celebră în istoria politicii româneşti, căpătând supranumele de Marţea Neagră. 53 dintre cei 329 de deputaţi din actuala legislatură au votat atunci atentatul USL la adresa statului de drept.