În goana zilnică, uităm adesea de lucrurile care sunt cu adevărat importante, chiar dacă aceste lucruri sunt unele pe care omul le face de mii de ani. Sunt, spre exemplu, zile în care dacă ne monitorizăm mersul vom vedea că abia am făcut câteva sute de pași. Sau că nu ne-am dat măcar câteva minute ca să ne gândim la noi înșine și să ne liniștim zgomotul permanent. La București a fost înființată recent o Societate a Omului Sănătos, care își propune să readucă în prim plan aceste obiceiuri, simple și de neînlocuit.
Primul și cel mai important este, cum spuneam deja, mersul pe jos. Nu e nevoie să devenim campioni sau să participăm la maratoane. E nevoie însă, spun medicii, să facem cel puțin 5.000 de pași în fiecare zi. La Societatea omului sănătos se organizează grupuri de mers dimineața, în parc, spre exemplu. O inițiativă de promovare a mersului pe jos ca exercițiu fizic și rutină, dar și ca metodă de cunoaștere de sine sau a celorlalți. Din 2019, săptămânal, indiferent de anotimp, un grup de aproximativ 100 de oameni își petrec câteva dimineți împreună, mergând pe jos, explorând orașul, dar și pe ei înșiși. Nu e obligatoriu să facem asta, putem merge singuri, putem să nu mai luăm liftul, putem să mergem câteva stații pe jos. Important e să începem. 30 de minute de mers în fiecare zi ajută la reducerea grăsimii din organism, cresc capacitatea musculară și rezistența și reduc riscul de boli cardiovasculare sau de diabet. Cu atât mai bine dacă putem să ne facem plimbările în zone verzi sau în parcuri. Unul dintre motivele pentru care mersul pe jos nu e luat în serios și nu e considerat util pentru slăbit și pentru a fi în formă este acela că oamenii nu sunt obișnuiți ca lucrurile să fie ușoare. cei mai mulți se gândesc la sport ca la ceva complicat, dificil și care presupune efort.
Cititul e un alt obicei sănătos pe care l-am putea relua fără efort. E importantă un pic de consecvență la început, până devine un obicei. Să ne propunem, spre exemplu, să citim 30 de pagini în fiecare seară. Cu cât obiectivul e mai ambițios, cu atât mai ușor este să nu reușim să îl îndeplinim, așa că putem începe și cu mai puțin de 30 de pagini. Ne vom spune că nu avem timp pentru citit, dar ni-l putem face fără probleme. Mai puțin scrollat pe telefon prin social- media, mai puține seriale, cu un singur episod mai puțin pe zi și ne facem și o jumătate de oră pentru citit. Ar trebui ca timpul acesta să nu fie unul negociabil, la fel cu cel pe care îl alocăm somnului, mâncatului și altor lucruri vitale. În autobuz, în metrou, la semafor, în pauzele de masă, cu siguranță vom găsi timp pentru citit, care nu trebuie să fie o corvoadă. Putem asculta audiobook-uri, în timp ce avem alte activități, dar oricum ar fi, lectura ne deschide o lume cu totul și cu totul nouă, ceea ce ne ajută și la starea de bine generală.
Și, că tot am pomenit de somn. Toți cercetătorii în domeniu spun că cele minimum 8 ore de somn pe noapte sunt importante și pentru sănătatea fizică, și pentru cea mentală. Ne plângem adesea că nu dormim suficient sau că nu putem să dormim, dar și aici ar trebui să ne construim o rutină. Să ne culcăm la aceleași ore în fiecare zi și să ne trezim la aceleași ore, să reducem temperatura în cameră, pentru că în România avem tendința de a face mai cald în casă decât este necesar. Somnul insuficient crește și nivelul unui hormon care ne face să simțim foamea și îl suprimă pe cel care în mod normal semnalează satisfacerea nevoii de hrană. Chiar dacă am mâncat suficient, tot ne dorim să mâncăm mai mult. Deficiența de somn este o cale sigură spre îngrășare, atât la adulți, cât și la copii. Mai mult, dacă încercăm să ținem regim și nu dormim suficient în timpul dietei, va fi degeaba, pentru că cea mai mare parte a kilogramelor pe care le pierdem vor fi scăderi ale masei musculare, nu din țesutul adipos. Organizația Mondială a Sănătății a și declarat existența unei epidemii de somn insuficient în țările industrializate, în care nu mai ținem cont de ritmurile soarelui. Nu este o coincidență, probabil, că acele țări unde durata somnului a scăzut cel mai mult în ultimul secol sunt și cele unde se înregistrează cea mai mare incidență a bolilor și tulburărilor mintale.
Al patrulea obicei la care ar trebui să ne întoarcem este masa în familie. Cina sau în weekenduri prânzul ar trebui să fie mese pe care să le luăm alături de cei dragi, nu pe fugă, fiecare când apucă. Mâncarea trebuie să fie o plăcere, iar momentele de la masă ar trebui să se constituie în mai mult decât simplul îngurgitat. Ca obicei cultural, masa în familie a constituit timp de secole unul dintre cele mai importante momente ale zilei. Să ne aducem aminte cum oamenii aveau ținute speciale pentru prânz și cină, tocmai pentru a arăta respectul față de moment și față de restul familiei. Beneficiile se întind de la cultivarea unor obiceiuri alimentare sănătoase la întărirea relațiilor cu ceilalți membri ai familiei.