La această inițiativă au achiesat, cu semnătură de susținere, 42 de parlamentari de la USR, PNL și PSD, precum și liderul AUR, George Simion, sau fostul președinte liberal, Ludovic Orban. Proiectul, care are termen de depunere a raportului, data de 22 februarie, a fost avizat negativ de către Consiliul Legislativ, instituție care consideră că modificările ce se doresc a fi aduse Codului de procedură civilă încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.
Continuă seria proiectelor legislative marca USR prin care se intenționează „măcelărirea” Codurilor. Deputata Oana Murariu (FOTO) dorește eliminarea din cuprinsul articolului 425, alineat 1, litera „b” a sintagmei „susținerile pe scurt ale părților”. În forma în vigoare, se arată că în motivarea hotărârilor judecătorești se consemnează considerentele, „în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-a admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”. Ei bine, conform propunerii legislative intrată, la data de 15 noiembrie 2022, pe rolul Senatului, sintagma „susținerile pe scurt ale părților” ar trebui să dispară.
Proiectul legislativ al deputatei USR Oana Murariu a primit, conform fișei actului, încă 42 de semnături de susținere, dintre care 32 ale parlamentarilor USR, două de la PNL, patru de la PSD, semnătura lui Ludovic Orban, a lui Szabo Odon, de la UDMR, și a liderului AUR, George Simion.
Să se consemneze doar ce vrea judecătorul
Conform expunerii de motive, una dintre măsurile imediate de implementat pentru degrevarea instanțelor de judecată este simplificarea modalității de redactare a hotărârilor judecătorești. „Practica judiciară demonstrează că rezumarea pozițiilor părților este un consumator de timp, fapt pentru care foarte multe hotărâri judecătorești prezintă expunerea in extenso a poziției părților. (…) Simpla expunere a poziției părților ocupă o perioadă semnificativă de timp, care ar putea să fie alocată în vederea aplecării asupra cauzelor în vederea soluționării mai rapide și într-un termen optim a proceselor”, se arată în această motivare.
Inițiatoarea acestui proiect legislativ susține că hotărârea judecătorească trebuie să prezinte doar starea de fapt considerată a fi dovedită de către completul de judecată, „nu toate afirmațiile nedovedite ale părților cu privire la starea de fapt”. „Hotărârile judecătorești nu reprezintă, conform legislației din România, izvor de drept. Ori părțile își cunosc propriile susțineri și au avut acces, în condiții de contradictorialitate, la toate susținerile părții adverse, motiv pentru care reiterarea susținerilor părților în cuprinsul hotărârii judecătorești nu prezintă un dezavantaj pentru acestea”, mai arată deputata Oana Murariu.
Procesele sunt publice, dar interesul părților este privat
Autoarea propunerii legislative este de părere că există un dezavantaj, anume acela care vizează publicarea, cu date anonimizate, a hotărârilor judecătorești, cu titlu de practică judiciară.
„Cititorii nu ar avea acces la susținerile părților ca atare, ci doar la ceea ce a reținut instanța ca fiind relevant. (…) Pe de altă parte, constant trebuie avut în vedere echilibrul interes public – interes privat. Lecturarea susținerilor părților de către alte persoane decât destinatarii hotărârilor judecătorești marchează exclusiv un interes privat. Interesul public este acela de degrevare a instanțelor judecătorești și de simplificare sau eliminare a unor proceduri care nu își găsesc utilitatea”, se mai arată în expunerea de motive.
Consiliul Legislativ: Proiectul încalcă dreptul la apărare și la un proces echitabil
Nu de aceeași părere este, însă, și Consiliul Legislativ, care, la data de 12 ianuarie 2022, a avizat nefavorabil proiectul de lege al Oanei Murariu, la care au achiesat ceilalți 42 de parlamentari menționați anterior.
Instituția condusă de Florin Iordache (FOTO) precizează că, în primul rând, nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), obligatoriu prin lege în acest caz. Apoi, pe fond, Consiliul Legislativ arată că „prezentarea pe scurt a susținerilor părților permite verificarea respectării principiului contradictorialității dezbaterii și a dreptului la apărare”.
În avizul negativ emis, se precizează că în calea de atac, poate fi atacată atât soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii judecătorești, cât și considerentele acestea. Or, prin soluția legislativă propusă de deputata USR, „norma nu va mai permite verificarea respectării principiului contradictorialității dezbaterii, fiind susceptibilă încălcarea dreptului la un proces echitabil, dar și a dreptului la apărare”. Mai mult, Consiliul Legislativ arată că „soluția propusă afectează însăși calitatea motivării hotărârilor judecătorești”.
În momentul de față, proiectul de lege se află pe masa Comisiei Juridice a Senatului, care are termen pentru depunerea raportului data de 22 februarie.