Primul a fost cel în care Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în procesul intentat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor, în care instanța supremă a solicitat și obținut obligarea Executivului la plata restanțelor salariale pentru judecători și procurori. Al doilea ceas rău, pentru Ilie Bolojan, s-a consumat în Parlamentul României, când guvernul său a fost demis, prin moțiune de cenzură, de un număr de 281 de senatori și deputați. În schimb, pentru președintele României, Nicușor Dan, ziua de marți, 5 mai 2026, a părut să fi fost una productivă. La capitolul „obiective bifate” am putea să introducem inclusiv îndepărtarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Însă, cu siguranță, un alt element a făcut ca ziua respectivă să fie una cu adevărat bună pentru președintele României. Tot Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză în procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă, dispunând AEP să-i restituie lui Nicușor Dan, de la bugetul de stat, aproape un milion de lei, bani din donații primite și cheltuite în timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2025. Plină de ceasuri rele pare să fi fost, în schimb, ziua de marți, 5 mai 2026, pentru mai mulți influenceri #rezist, foști susținători ai lui Nicușor Dan, în prezent adulatori ai lui Ilie Bolojan, pe care i-a deranjat, aproape până la scadalizare, o sintagmă folosită de președintele României în cadrul declarației de presă susținute după votul moțiunii de cenzură. Mai exact este vorba despre înlocuirea sintagmei „partide proeuropene” cu cea de „partide prooccidentale”, ceea ce, în interpretarea celor citați, înseamnă „pro-Trump” sau „pro-MAGA”, și nu „pro-UE”.
Pentru Ilie Bolojan, proaspăt premier interimar demis de Parlamentul României, ziua de marți, 5 mai 2026, a fost plină de ceasuri rele. Încă dinainte ca moțiunea să adune cele 281 de voturi pentru destituire, o veste proastă pentru Executiv a venit de la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal și Achiziții Publice a Curții de Apel București. Unde, de dimineață, a fost supus judecării Dosarul nr. 1844/2/2024, din 30 martie 2025, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor.
Chiar de la primul termen, Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți și a admis cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casație și Justiție, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Mai departe, Curtea de Apel București a obligat pârâții la emiterea actelor administrative și la efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum și punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, „sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pe zi pentru fiecare zi de întârziere”.
Amendă de 20% din salariul minim brut pe fiecare zi în care nu aplică decizia
Prin aceeași hotărâre, Curtea de Apel a stabilit un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acestei sentințe, „sub sancțiunea aplicării procedurilor de executare silită”. Totodată, instanța a aplicat pârâților Guvernul României și Ministerului Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere, bani care se vor face venit la bugetul de stat, „până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta”.
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile. Recursul va fi judecat la… Înalta Curte de Casație și Justiție. Până la ora închiderii ediției, nu există informații potrivit cărora Guvernul României sau Ministerul Finanțelor să fi declarat recursuri.
Reamintim că, prin această plângere prealabilă, instanța supremă a avut trei solicitări. Prima, de a se pune la dispoziția Înaltei Curți de Casație a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante, a doua constă în emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea și alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, iar a treia vizează comunicarea unui răspuns, motivat în fapt și în drept, în termenul legal.
Plângerea vizează refuzul nejustificat al Guvernului și al Ministerului Finanțelor de a soluționa favorabil cererile Înaltei Curți de Casație și Justiție privind includerea și alocarea sumelor respective. Acest refuz rezultă, în concret, din neincluderea integrală a sumelor în bugetul anului 2026, în diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de ÎCCJ, în neasigurarea fondurilor necesare, „deși obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă”, precum și în nesoluționarea favorabilă a solicitărilor și a demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
Șeful statului și-a recuperat donațiile nerestituite de AEP
Cel de-al doilea ceas rău pentru Ilie Bolojan a fost chiar votul de la moțiunea de cenzură, în urma căruia a fost demis cu cele 281 de voturi. În schimb, pentru președintele României, Nicușor Dan, lucrurile au stat exact pe dos. Tot marți, tot la Curtea de Apel București, a fost soluționat, pe fond, și Dosarul nr. 1686/2/2026, din 24 martie 2026, în care președintele Nicușor Dan a solicitat anularea Deciziei nr. 177 din 5 noiembrie 2025 a Autorității Electorale Permanente.
Conform minutei hotărârii, Curtea de Apel București a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Nicușor Dan în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă. „Anulează decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 166 DC din 5.11.2025, emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, dar și, în parte, Raportul de Control nr. 11057/11.08.2025, emis de aceeași autoritate”, se mai prevede în documentul citat.
De asemenea, instanța a obligat pârâta la rambursarea către reclamant a sumei de 930.283,10 lei, reprezentând cheltuieli electorale în timpul campaniei electorale pentru alegerea președintelui României în anul 2025. Mai mult, instanța a luat act că Nicușor Dan, în calitate de reclamant, și-a exprimat voința de a solicita rambursarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Și în acest caz, statul, reprezentat de AEP, are dreptul să formuleze recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Nici de această dată, recursul nu a fost declarat până la închiderea ediției.
Zeci de încălcări ale legii, reținute în raportul anulat
Reamintim că, potrivit acestui raport oficial întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia verificării veniturilor și cheltuielilor electorale ale lui Nicușor Dan din campania privind alegerile prezidențiale din luna mai a anului trecut, a refuzat să accepte rambursarea către fostul competitor electoral, devenit, între timp, președintele României, suma de 930.283,10 lei. În principal, această nerestituire este cauzată de faptul că instituția nu a reușit să identifice o serie de donatori persoane fizice care au contribuit cu sume de bani la această campanie a lui Nicușor Dan, ceea ce, conform Legii nr. 344/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, reprezintă plăți neconforme.
În același Raport, Autoritatea Electorală Permanentă anunță că, față de candidatul Nicușor Dan, au fost dispuse, pentru încălcări ale legislației în timpul campaniei electorale prezidențiale, cinci amenzi, două confiscări de bani și trei avertismente.
Concret, o amendă de 20.000 de lei a fost emisă pentru încălcarea articolului 33 alineat 2 din Legea nr. 336/2006, o altă amendă, tot de 20.000 de lei, a fost acordată pentru încălcarea articolului 33 alineat 1 din Legea nr. 334/2006, o amendă de 15.000 de lei și confiscarea sumei de 150.839,85 de lei au fost acordate pentru încălcarea articolului 28 alineat 2 din Legea nr. 334/2005, o altă amendă de 16.000 de lei și confiscarea sumei de 59.899 lei au fost dispuse pentru încălcarea articolului 28 alineat 11 din Legea nr. 334/2006, iar o a altă amendă de 15.000 de lei a fost acordată pentru încălcarea articolului 37 din Legea nr. 335/2006.
Mai mult, primul avertisment a fost dat pentru încălcarea articolului 36 alineat 2 din Legea nr. 224/2006, al doilea avertisment a fost emis pentru încălcarea articolului 16 alineat 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2025, în timp ce ultimul avertisment a fost dat pentru încălcarea articolului 28 alineat 12 litera „p” din Legea nr. 224/2006.
Ideologia cuvintelor care a scandalizat bula #rezist: „prooccidental” vs „proeuropean”
Seara zilei de 5 mai a mai venit cu un „ceas rău” pentru influencerii #rezist de pe rețelele de socializare care, până de curând, l-au susținut pe Nicușor Dan, dar care, de câteva luni, s-au strâns exclusiv în spatele lui Ilie Bolojan. Supărarea a pornit de la faptul că, în declarația de presă pe care președintele României a susținut-o după anunțul privind rezultatul votului de la moțiunea de cenzură, Nicușor Dan a modificat o sintagmă ultrauzitată la nivel politic în România.
Este vorba despre faptul că președintele și-a exprimat convingerea că, în urma negocierilor și consultărilor, va rezulta un nou guvern „prooccidental”, supărarea fiind că nu a mai folosit termenul „proeuropean”. Iar esența scandalizării „bulei” este generată de senzația pe care au primit-o, conform căreia președintele este mai degrabă apropiat de SUA decât de UE.
Astfel, un influencer important în această zonă, Radu Ștefăniță, scrie pe contul său de socializare că „în cele trei minute de ieri (marți – n.red.), de la ora 18:00, Nicușor Dan nici măcar nu i-a menționat numele lui Ilie Bolojan. Nu a mulțumit formal acestui guvern. Nu a făcut niciun reproș PSD că a dat foc țării. (…) Nicio dilemă că toate celelalte partide proeuropene (că nu sunt occidentale în sens trumpian) nu au dat un vot, nefiind nicio defecțiune”.
Celebra Oana Dobre, activistă „Corupția Ucide”, este și mai tranșantă: „Să traduc eu. (…) «Guvern pro-occidental» înseamnă «guvern pro-MAGA». Și mai puțin pro-UE”.
Politologul Raluca Alexandrin a explicat, pentru o publicație online, că „termenul «pro-occidental» are o definiție extrem de diversă, pentru că este utilizată de aripa MAGA – Vance, care vorbește foarte mult de occident, dat care nu înțelege deloc prin asta sinonimia cu Europa”.
Un alt internaut, Mihai Răzvan Moraru, scrie că „Nicușor Dan tot spune «Guvern pro occidental»! Dar nu pro Europa! Și ne tot îndeamnă la calm!”. Iar Costinel Adrian Vrejoiu notează că „Nicușor PSDan, zis și «pro-occidental», pare orientat mai mult spre MAGA, nu pro-Europa”.