Din cele 17.694 de poduri şi podeţe aflate de-a lungul reţelei feroviare, la sfârşitul anului trecut, circa 47% aveau durata normată de funcţionare expirată, iar 28% aveau durata de viaţă proiectată expirată. Nici la capitolul tuneluri, infrastructura feroviară nu stă mai bine. Din cele 171 de tuneluri (la care se adaugă 14 polate), aproximativ 50% prezentau infiltraţii, iar 25% necesitau reparaţii ca urmare a stării tehnice precare.
Potrivit raportului de activitate al companiei de infrastructură CFR SA pe anul 2018, la 31 decembrie, lungimea totală a restricţiilor de viteză era de 715,941 km, în condiţiile în care de-a lungul anului au fost ridicate 363 restricţii şi introduse 387. Aşa se face că trenurile au totalizat 3.234.459 de minute de întârziere, ceea ce înseamnă ceva mai mult de şase ani pierduţi pe calea ferată. Dar să luăm partea plină a paharului. În 2017, întârzierile au totalizat 4.962.212 minute, adică aproape nouă ani şi jumătate.
În anul 2018, programul de revizie cu drezinele de inspectat poduri din dotarea CFR SA nu s-a putut realiza deoarece cele două utilaje ale companiei nu au fost funcţionale. Această situaţie a generat sporirea restanţelor la capitolul revizii.
Restanţele se acumulează
Din totalul de 4.933 de poduri şi podeţe cu suprastructură metalică, a căror greutate se ridică la aproximativ 210.000 tone, anul trecut devenise scadentă la revizia periodică o cantitate de 48.753 tone (la care s-au adăugat şi restanţele din anii anteriori). Din cauza lipsei personalului propriu de specialitate şi a dezinteresului manifestat de către firmele autorizate faţă de acest gen de activitate, revizia s-a realizat doar în proporţie de 86% (41.726 tone).
Coroziunea, un pericol
Din cauza alocaţiilor reduse pentru asigurarea protecţiei anticorozive a podurilor metalice, s-a reuşit vopsirea tablierelor (construcţii metalice sub diverse forme şi dimensiuni - n.red) doar pe o suprafaţă redusă. În condiţiile în care anul trecut ajunsese scadentă la vopsit o suprafaţă de aproape 1,5 milioane de metri pătraţi de tabliere, operaţiunea a fost realizată doar pe o suprafaţă de 61.962 metri pătraţi, reprezentând doar 4% din suprafaţă. Neefectuarea vopsirii la timp a tablierelor podurilor metalice afectează elementele de rezistenţă şi, implicit, capacitatea portantă a acestora, se subliniază în raportul companiei.
Podurile şi podeţele cu durata normată de funcţionare expirată sau cu durata de viaţă proiectată expirată nu sunt un pericol. Pe ele se circulă în siguranţă, dar se circulă prost. Pe majoritatea sunt impuse limite de viteză la traversare. Noi le ţinem sub control, le supervizăm periodic, dar problema noastră, a ceferiştilor, este că se alocă prea puţini bani pentru investiţii.
Doru Găină, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Drum de Fier
Structura de rezistenţă, afectată de 1.037 defecte
La 31.12.2018, erau un număr de 1.037 defecte neremediate la elementele de rezistenţă ale podurilor metalice, dintre care 583 defecte la poduri nituite şi 454 defecte la poduri sudate, pentru un număr total de 271 poduri. Lucrările de reparaţii au fost limitate din cauza lipsei personalului de specialitate, a lipsei unor dotări performante pentru realizarea consolidărilor, lipsei materialelor specifice activităţii de întreţinere şi reparaţie pentru poduri şi, nu în ultimul rând, din cauza lipsei sursei de finanţare, ceea ce a condus la agravarea defectelor neremediate, potrivit documentului citat.
178 de poduri au fost programate anul trecut la revizie, dar în final aceasta s-a realizat doar pentru 15 poduri.
Din cele 1.165 de puncte periculoase existente pe reţeaua feroviară, în cursul anului 2018 au fost eliminate 42, dar au apărut 17 noi puncte periculoase