Deciziile Curții Constituționale sunt definitive, general obligatorii și se pun în aplicare de îndată, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial al României, iar respectarea Constituției este, de asemenea, obligatorie. Încălcarea acestor reglementări de către un funcționar public, indiferent de statutul pe care îl deține, înseamnă situarea sa în afara legii, fapt care, conform legislației penale, înseamnă săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Conform unui fost judecător celebru, care a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, o astfel de încălcare a ordinii constituționale este săvârșită, în formă continuată, de președintele României, Klaus Iohannis, care refuză să pună în aplicare decizii imperative ale Curții Constituționale și să o revoce, de îndată, pe Ana Birchall de la Ministerul Justiției. De aceeași părere este și o asociație profesională a judecătorilor, care atrage atenția că nerespectarea Constituției reprezintă un act samavolnic, ca practică a statelor totalitare. Iar Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o parte judecătorilor care compun, astăzi, completurile de 5, săvârșesc același tip de fapte, prin refuzul de a aplica, de asemenea, de îndată decizii ale CCR, pe care, mai mult, încearcă să le anihileze prin acțiuni disperate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Adrian Toni Neacșu, fost magistrat, membru al CSM și actual avocat de prestigiu, atrage atenția că refuzul executării imediate a obligațiilor stabilite prin Decizia Curții Constituționale nr. 504 din 18 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 801 din 2 octombrie 2019, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă agravantă, prevăzută de Legea nr. 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție, respectiv prin obținerea unui folos necuvenit cel puțin pentru cei trei miniștri nerevocați, la cererea prim-ministrului, de către președintele României. „Abuzul în serviciu, așa cum este el definit în dispozițiile articolului 297 Cod penal, se săvârșește atunci când funcționarul public nu îndeplinește un act”, arată fostul judecător. În cazul de față, actul la care face referire articolul din Codul penal înseamnă emiterea decretelor de revocare la care președintele a fost obligat de Curtea Constituțională, și, prin aceasta, este cauzată o vătămare. Toni Neacșu mai arată că, potrivit articolului 146 din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la publicarea lor în Monitorul Oficial și au putere numai pentru viitor. „Respectarea Constituției este prima obligație legală a președintelui României, cel puțin din perspectiva articolului 80, alineat 2, care prevede că președintele veghează la respectarea Constituției”, subliniază specialistul în drept.
Chiar dacă are imunitate, poate fi urmărit penal după ce pleacă de la Cotroceni
Astfel, prin Decizia nr. 504/2019, Curtea Constituțională a stabilit că președintele României a generat un conflict juridic de natură constituțională, ceea ce, arată Adrian Toni Neacșu, înseamnă că a încălcat Constituția încă din data de 26 august 2019, moment de la care se află complet în afara stării de constituționalitate. Însă, începând cu data de 3 octombrie 2019, Klaus Iohannis se află și în sfera răspunderii penale, ceea ce ar impune autosesizarea Ministerului Public, deoarece fapta este „evidentă și grosolană”. „Este adevărat că, pe durata mandatului de președinte, cel în curs sau cel viitor, urmărirea penală se suspendă. Dar, totodată, se suspendă și cursul prescripției răspunderii penale, astfel încât, după încetarea funcției, președintele poate fi tras la răspundere penală pentru acest comportament”, susține fostul judecător, care dezvăluie: „Rar mi-a fost dat să văd, în cariera mea, o faptă care să se muleze atât de bine pe definiția penală a infracțiunii de abuz în serviciu”.
Adrian Toni Neacșu mai subliniază faptul că Justiția penală nu se poate opri pe durata campaniilor elecorale, iar agenda Ministerului Public ar trebui să fie în mod continuu apărarea ordinii de drept. Conform articolului 131, alineat 1, din Constituție, ordinea constituțională este forma supremă de manifestare a legii.
Asociație a judecătorilor: Președintele este în afara legii și Constituției
Și aceasta nu este singura poziție de acest fel față de actele de încălcare a Constituției de către președintele României, Klaus Werner Iohannis, cadidat pentru un al doilea mandat din partea Partidului Național Liberal. La începutul acestei săptămâni, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), condusă de magistratul judecător Florica Roman, a cerut public președintelui României revocarea de îndată, „adică ACUM”, a doamnei Ana Birchall din poziția de ministru al Justiției, astfel cum a dispus Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 504/2019.
Conform AJADO, „numai respectarea Constituției și a legilor face diferența între o societate democratică, așa cum este socotită a fi România, conform Constituției, și o societate totalitară, unde se aplică legea junglei, în care cel mai puternic este întotdeauna conducătorul care se impune, chiar samavolnic, împotriva tuturor”.
Aceeași asociație a judecătorilor arată că în raport cu principiile fundamentale ale democrației constituționale, nimeni nu este mai presus de lege și că respectarea Constituției și a legilor este obligatorie, refuzul președintelui Klaus Iohannis de a pune în executare o decizie a Curții Constituționale dovedește că acesta se socotește mai presus de lege. Președintele României nu se poate pretinde un apărător al statului de drept, când el însuși refuză să pună în aplicare o decizie a instanței de contencios constituțional, obligatorie, conform Constituției, subliniază AJADO.
Iohannis a încălcat grav Constituția și în cazul Augustin Lazăr
Nu este pentru prima dată când Klaus Iohannis, în calitatea sa de președinte, încalcă decizii ale Curții Constituționale, generând efecte juridice ce pot intra, de asemenea, în sfera ilicitului penal. Amintin că, anul trecut, Curtea Constituțională i-a impus, printr-o decizie obligatorie, pe președinte să semneze imediat decretul de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a Laurei Codruța Kovesi. Conținutul deciziei CCR făcea referire la toate cazurile în care președintele trebuie să dea curs, în mod obligatoriu, unor solicitări venite în acest sens din partea ministrului Justiției. În cazul Kovesi, Iohannis a semnat decretul, dar cu o întârziere absolut nepermisă de Constituție.
Însă Iohannis a încălcat grav Constituția tot anul trecut, în noiembrie, când a refuzat să-l revoce pe Augustin Lazăr din funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, menținâdu-l ilegal la șefia Ministerului Public până la sfârșitul lunii aprilie a acestui an, când Lazăr și-a înaintat cererea de pensionare.
Efectul refuzului ilegal și neconstituțional al președintelui de a-l revoca, de îndată, pe Augustin Lazăr a fost acela că fostul procuror general a ieșit la pensie cu o indemnizație lunară în cuantum de 30.000 de lei. Mult mai mare decât dacă revocarea s-ar fi produs, conform legii și Constituției.
Înalta Curte, prin anumiți judecători, încalcă toate deciziile CCR. Cu bună știință
Nu doar președintele României, Klaus Iohannis, încalcă prevederile Constituției și poate fi, conform argumentației fostului judecător Adrian Toni Neacșu, tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. În aceeași situație se regăsesc membrii Completurilor de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care refuză să admită contestațiile în anulare și desființarea sentințelor definitive aplicate, până anul acesta, de alte completuri de 5 constituite ilegal, conform unei alte decizii a Curții Constituționale. Există, din acest punct de vedere, mai multe dosare aflate pe rol în care judecătorii, în loc să dispună, conform deciziei Curții Constituționale, admiterea contestațiilor și rejudecarea, au decis să înainteze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) seturi de întrebări al căror conținut insinuează că Înalta Curte din România ar avea dreptul să nu respecte deciziile Curții Constituționale, pe de o parte, și, pe de altă parte, că CCR nu ar avea dreptul legal să verifice din punct de vedere constituțional actele administrative ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În același registru se înscrie, de dată recentă, și refuzul unora dintre judecătorii care compun noile completuri de 5 care nu pun în aplicare o altă decizie a Curții Constituționale prin care s-a constatat că și completurile de 3 judecători de la ÎCCJ, care au judecat, la fond, dosare de corupție, nu au fost constituite conform legii, hotărârile pronunțate de acestea fiind, astfel, nule de drept. Completurile de 5, în parte, au decis, de asemenea, să întrebe Curtea de Justiție a Uniunii Europene dacă Înalta Curte poate, și de această dată, să folosească decizia CCR pe post de hârtie igienică.
Chiar luni, în procesul în care se dezbate contestația în anulare formulată de Constantin Niță, fost ministru al Economiei, Completul Penal 2 de 5 judecători al ÎCCJ a decis să suspende judecata și să adreseze CJUE astfel de întrebări cu conținut scandalos. A existat totuși și o opinie separate, în sensul respingerii ca neîntemeiat a acestui demers.
La fel s-a întâmplat și în procesul privind apelul înaintat de fostul consilier al premierului, Darius Vîlcov, dar și în calea extraordinară de atac formulată de Elena Udrea.
„Justiția penală nu se poate opri pe durata campaniilor electorale, iar agenda Ministerului Public ar trebui să fie în mod continuu apărarea ordinii de drept” – Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru CSM