Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şapte din zece antreprenori sunt afectaţi de lipsa unui Guvern funcţional, de inflaţia ridicată şi de instabilitatea economică, în timp ce aproximativ 10% iau în calcul reducerea personalului sau chiar închiderea firmelor. Aceste date arată dezastrul în care se află antreprenoriatul românesc după ce Guvernul Bolojan a ales să-l sufoce prin măsuri fiscale și economice. Dificultățile nu au ocolit însă nici companiile mari, astfel că numărul acestora intrate în insolvenţă a crescut semnificativ în primele trei luni ale anului, semnalând o propagare mai amplă a presiunii economice în mediul de afaceri.
Cele mai recente date despre evoluția sectorului întreprinderilor mici și mijlocii vin de la patronatul IMM România care semnalează că principalele probleme cu care se confruntă acest sector sunt creşterea costurilor la materii prime, energie şi combustibili, scăderea vânzărilor şi lipsa resurselor pentru investiţii. În aceste condiții, antreprenorii cer reducerea taxării muncii, a TVA şi a impozitului pe dividende, precum şi măsuri de debirocratizare şi stimulare a investiţiilor. Potrivit unui sondaj realizat de IMM România, doar 1,9 dintre respondenți au spus că nu întâmpină probleme în activitatea lor. Cercetarea a fost realizată în perioada 15-22 mai în rândul a peste 2.000 de antreprenori din sectoare precum servicii, comerţ, producţie, HoReCa, construcţii, transport şi agricultură.
Unii patroni se pregătesc să tragă obloanele
„O veste proastă pentru perioada următoare este că salariul minim pe economie va creşte de la 1 iulie 2026 la 4.325 lei brut pe ţară. Vestea proastă este aceea că antreprenorii declară că vor exista scumpiri în continuare, că preţurile vor continua să crească, că se va reduce personalul şi, atenţie, un lucru care nu apărea pe radarul nostru, în cercetările noastre: aproape 10% dintre antreprenorii chestionaţi declară că vor închide firmele. Acest lucru, vă mărturisesc, este o premieră, nu a apărut în analizele noastre anterioare (…)”, spune Florin Jianu, președintele IMM România. „La întrebarea «Cum vă este afectată activitatea întreprinderii, având în vedere devalorizarea leului în această perioadă?», 80% dintre respondenţi au declarat că deja au crescut costurile de producţie şi de prestare a serviciilor, lucrul pe care îl vedem în continuare, că a scăzut volumul producţiei şi al serviciilor prestate şi, atenţie, pe locul al treilea, 23,2% declară că vor avea loc disponibilizări de salariaţi”, a mai precizat Florin Jianu.
„Primele trei probleme pe care antreprenorii aşteaptă ca viitorul Guvern să le rezolve arată un lucru, şi anume că antreprenorii sunt sufocaţi de taxe şi impozite. Aceştia aşteaptă scăderea impozitării pe forţa de muncă cu 5 puncte procentuale, reducerea impozitului pe dividende, aşa cum a mai fost la 5%, reducerea TVA sau revenirea la TVA anterioară. De asemenea, reducerea cheltuielilor bugetare, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile în infrastructură şi în economia reală sunt probleme pe care viitorul Guvern ar trebui să le rezolve rapid, în accepţiunea întreprinderilor mici şi mijlocii”.
Florin Jianu, președintele IMM România
Dificultățile financiare lovesc puternic și firmele mari
Acest tablou sumbru este completat de datele unei analize privind situația marilor companii din economia românească realizate de compania CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.
„Primul trimestru al anului 2026 marchează o schimbare majoră în economia românească: dificultatea financiară nu mai afectează predominant companiile mici, ci se mută accelerat către firmele cu masă critică în economie. Într-un context economic în care presiunea financiară începe să afecteze companii cu impact sistemic, intervenţia timpurie prin restructurare deseori reprezintă diferenţa dintre redresare şi dificultate structurală”, arată analiza CITR.
În total, 66 de companii de impact au intrat în insolvenţă în primul trimestru din 2026, comparativ cu 25 în perioada similară a anului trecut, echivalentul unei creşteri de 164% într-un singur an.
La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvenţă în primele trei luni din acest an, în creştere cu 14,3% faţă de primul trimestru din 2025.
Sectorul de producție frânează
Cele mai multe insolvenţe din categoria companiilor mari provin din industrie şi producţie. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro intrate în insolvență lucrează în domenii precum panificaţie, agroalimentar, prelucrarea lemnului și construcţii metalice. Presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori: costuri ridicate de producţie, cerere externă în scădere, condiţii de finanţare mai stricte şi volatilitate în lanţurile internaţionale de aprovizionare, arată analiza CITR.
Pe de altă parte, cea mai abruptă deteriorare a situației economice au înregistrat-o firmele din agricultură. Aici rata insolvenţelor a crescut în primul trimestru din 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Evoluţia vine pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanţare şi al perturbărilor persistente din lanţurile globale de aprovizionare, arată analiza citată.
Citește pe Antena3.ro
