Deşi promiteau marea cu sarea, formaţiuni ca M10 sau PSRo nici măcar n-au mai depus liste pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Asta în vreme ce “măreţul” PNŢCD de altădată s-a topit pe listele formaţiunii lui Marian Munteanu. De vină este legislaţia electorală şi numărul mare de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor, număr care s-a dovedit în multe cazuri un obstacol de netrecut pentru partidele politice.
Adoptată anul trecut, legea care permite înfiinţarea unui partid cu doar trei membri îşi doveşte din plin carenţele la alegerile parlamentarele din acest an. “Liberalizarea accesului la viaţa politică” s-a dovedit, în practică, doar un clişeu răsuflat care dă bine când e rostit la televizor, asta în condiţiile în care cele aproape 200.000 de semnături de susţinere necesare pentru înscrierea în cursă au pus capăt speranţelor pentru multe dintre formaţiunilie cu pretenţii. Aşa se face că partide înfiinţate de politicieni cu notorietate, ca M10 (Monica Macovei) sau Partidul Social Românesc (Mircea Geoană), n-au reuşit să adune semnăturile cerute de lege şi n-au mai depus listele de candidaţi. Pentru partidele mici mai apare o problemă. Ele pot fi radiate din Registrul Partidelor Politice dacă nu depun liste complete de candidaţi în cel puţin o circumscripţie, în două campanii electorale consecutive.
M10 a ars repede
Apărut după prezidenţialele din 2014, când Monica Macovei a scos 4,4% din voturi în primul tur, M10 promitea să propovăduiască “băsismul fără Udrea” şi să lupte cu “sistemul” pentru reformarea clasei politice. Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar M10 a ars repede pe scena politică. La localele din iunie a obţinut un singur primar, şi acela într-o comună uitată de lume din Caraş-Severin, în vreme ce pentru parlamentarele din decembrie nici măcar n-a mai depus listele pentru că nu a strâns semnăturile necesare. M10 a revenit, recent, în centrul atenţiei, după ce o facţiune răzvrătită din partidul lui Macovei a negociat în secret fuziunea prin absobţie cu partidul lui C.P. Tăriceanu. Deşi a negociat cu Liviu Dragnea o posibilă alianţă cu PSD, nici Partidul Social Românesc, înfiinţat de Mircea Geoană, n-a reuşit să strângă semnăturile necesare. Asta chiar dacă la apariţia pe scena politică, fostul amabasador al României la Washington promitea că PSRo va deveni în scurt timp “principalul partid de stânga” al ţării. Înaintea alegerilor locale, PSRo-ul lui Geoană semnase un acord cu liberalii pentru susţinerea în teritoriu şi Parlament.
CITAT: Mircea Geoană, aprilie 2015
E nevoie de un nou partid de stânga pentru că sistemul tradiţional de partide se prăbuşeşte sub povara corupţiei, a lipsei de competenţă şi a lipsei de patriotism. Este clar că PSD sub conducerea lui Ponta şi a lui Dragnea a încetat să mai fie un partid social.
Coposu se răsuceşte în mormânt
De apus, au apus şi vremurile de glorie ale PNŢ-ului postdecembrist. Anii în care ţărăniştii se aflau la putere şi dădeau premierul României (Victor Ciorbea 1996-1998; Radu Vasile, 1998-1999) s-au pierdut în negura timpurilor, iar declinul PNŢCD-ului pare mai clar ca niciodată. Partidul condus astăzi de avocatul Aurelian Pavelescu s-a aliat cu formaţiunea lui Marian Munteanu, astfel că ţărăniştii vor candida la parlamentare pe listele depuse de Alianţa Noastră România. “Această platformă politică se bazează pe un set de principii şi valori comune, în care se regasesc principiile fondatoare ale PNŢCD, principii enunţate de Iuliu Maniu: democraţia desăvârşită, morala creştină, patriotism luminat şi dreptate socială”, declara astă-vară, liderul PNŢ, Aurelian Pavelescu.
Vanghelie, care nu mai este
Departe de visul de a intra în Parlament este şi Partidul Dreptăţii Sociale, condus de Marian Vanghelie. Fostul edil al Sectorului 5 din Capitală a rămas şi el pe dinafară, însă câţiva dintre oamenii săi vor candida pe listele Partidului Ecologist Român. “Am puterea de a influența pozitiv foarte mulți colegi de-ai mei din PSD să nu mai stea ascunși, să nu mai tacă, să vorbească și să vină alături de noi. Nu sunt unul dintre liderii europeni ai acestei țări, dar pot să strâng foarte multă lume, din zona intelectuală, sindicală, oameni cu influență pozitivă, care pot să facă ceva”, spunea Vanghelie în luna aprilie.
Marian Vanghelie, aprilie 2016: Dacă nu voi reuși la următoarele alegeri parlamentare (n.r. - în decembrie) să fiu mai puternic decât PSD, plec acasă. Am avut discuții cu mulți oameni din Parlament, cu mulți oameni politici, chiar din momentul în care am ieșit din arestul preventiv.
Şi Partidul Naţional Democrat condus de Daniel Fenechiu s-a repliat după eşecul negocierilor cu Liviu Dragnea. Format din foştii membrii PP-DD care nu au migrat la UNPR după fuziunea din vara lui 2015, PND a semnat un protocol cu liberalii pentru alegerile parlamentare. Astfel, liderul PND, deputatul Daniel Fenechiu, va candida pe listele PNL şi va rămâne în grupul liberalilor dacă va obţine al doilea mandat în Parlament după alegerile din 11 decembrie.
5% este pragul electoral pentru accesul în Parlament, potrivit legii