Eurodeputaţii au respins retrimiterea textului către Comisia de mediu a Parlamentului European, astfel că prin votul lor au închis definitiv discuțiile pe marginea acestui proiect controversat. O eventuală reluarea a subiectului va putea fi făcută doar după constituirea noului parlament, care va rezulta în urma alegerilor din luna iunie. Votul parlamentarilor este cu atât mai important după ce, zilele trecute, utilizarea controversatului erbicid chimic glifosat în UE a fost prelungită cu încă 10 ani. Aceste înfrângeri pentru Comisia Europeană, ale cărei planuri prevăd restricții din ce în ce mai severe pe zonele de energie și mediu în următorii ani, a fost greu digerată de reprezentanții verzilor în Parlamentul European. „Aceasta este o zi foarte neagră pentru sănătatea societății și pentru mediu, precum și pentru fermierii care trebuie să fie eliberați de agro-industrie”, a declarat Sarah Wiener, un parlamentar verde, care a fost raportor pentru propunere, ea acuzând că „(...) majoritatea deputaților europeni pun profiturile marii agriculturi peste sănătatea copiilor noștri și a planetei”. Nici grupul de stânga nu s-a arătat încântat de rezultatul votului, reprezentanții săi învinuindu-i pe creștin-democrați, liberali și partidele de extremă dreapta pentru slăbirea legislației propuse și eliminarea obiectivelor obligatorii. Principalul grup agricol al UE, COPA-COGECA, a salutat respingerea proiectului de lege și a cerut un dialog îmbunătățit între fermieri și instituțiile blocului celor 27 de națiuni
„Să nu uităm că această propunere a fost ideologică încă de la început, fără legătură cu realitățile agriculturii, propunând tranziții nerealiste, fără finanțarea necesară. Să nu uităm că toată această polarizare ar fi putut fi evitată și soluții ar fi putut fi găsite fără încăpățânarea ideologică a câtorva factori de decizie”.
Grupului agricol european COPA-COGECA
700 de grame de substanță activă la hectar este media din România, în condițiile în care media UE este de 2,5 kg/hectar.
Sărăcia a redus puternic consumul, la noi
Dorința Uniunii Europene de a reduce la jumătate consumul de pesticide în agricultură până în 2030 comparativ cu perioada 2015-2017 s-a lovit de la început de opoziția mai multor state, printre care s-a aflat și România. Alături de alte zece țări, România a semnat chiar luna trecută o scrisoare în care cereau îndulcirea prevederilor incluse în proiectul Comisiei Europene. Chiar și în cazul în care s-ar fi acceptat varianta de proiect cu țintele naționale de reducere a consumului de pesticide, reducerea nu putea fi mai mică de 35% comparativ cu consumul din perioada 2015-2017 și ar fi pus agricultura românească într-o poziție și mai dificilă decât este acum din acest punct de vedere, pentru că la noi consumul este oricum foarte mic. Potrivit statisticii, în perioada 2011 - 2021, reducerea consumului de pesticide în agricultura românească a fost de 27%.
Cum arată consumul în UE
Conform ultimelor date publicate de Eurostat, în 2021, la nivelul UE au fost vândute 355.175 de tone de pesticide. Cantitatea reprezintă o creștere de 2,7% față de 2020 (când s-au comercializat 346.000 de tone). În ceea ce privește pesticidele vândute, cele mai mari volume de vânzări în 2021 au fost pentru „fungicide și bactericide” (44%), „erbicide” (34%) și „insecticide și acaricide” (14%). Dintre țările UE, cel mai mare volum de pesticide vândute în 2021 s-a înregistrat în Spania (21% din totalul UE), Franța (20%), Germania și Italia (ambele 14%). Aceste patru țări se numără printre principalii producători agricoli ai UE. Comparativ cu 2011, 11 din cele 16 țări UE cu date disponibile au înregistrat o scădere a vânzărilor de pesticide în 2021. Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Cehia (-36%), Danemarca (-35%) și Portugalia (-32%), urmată de Italia (-29%) și România (-27%). În schimb, Letonia (+85%) și Austria (+68%) au raportat vânzări semnificativ mai mari de pesticide în 2021 decât în 2011.
„Este un vot care readuce pe făgașul normal lucrurile. Să nu uităm că statisticile europene arată că România și Bulgaria utilizează cele mai mici cantități de pesticide în agricultură. Dacă tot voia Comisia Europeană o agricultură cât mai curată, atunci putea să propună de la început ca toate țările UE să se alinieze consumului de la noi și de la bulgari. Să obligi toate statele să reducă la jumătate acest consum, fără să ții cont de cât consumă fiecare, era o gravă eroare cu efecte greu de contabilizat. Eu cred că în această perioadă când Europa - și lumea în general - este afectată de multiple crize, Comisia Europeană ar trebui să dea dovadă de mai multă flexibilitate în aplicarea planurilor sale incluse în Green Deal, pentru că ele împing milioane de locuitori ai Europei spre sărăcie, din cauza creșterii prețurilor la energie și alimente”.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Glifosat pentru încă 10 ani
Reamintim că recent Comisia Europeană a anunțat că va reînnoi autorizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru 10 ani, în urma unui vot al statelor. În sprijinul deciziei sale, Comisia Europeană a adus un raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care aprecia în vara acestui an că nivelul de risc nu justifică interzicerea glifosatului. Acesta este folosit ca substanță activă în mai multe erbicide.