Decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de mediu pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare (Nehoiașu II) nu a fost văzută cu ochi buni de ONG-urile de mediu. Acestea susțin că revizuirea documentației pentru obținerea acordului de mediu, solicitată de minister la sfârșitul anului trecut, este de fapt o copie a documentației din 2024 care a fost respinsă de minister. Proiectul este realizat de Hidroelectrica în proporție de 85% și el a fost inclus pe lista proiectelor strategice de către Guvern. ONG-urile de mediu, din rândurile cărora se remarcă activiștii Declic și Bankwatch România, au reușit pe 22 mai să blocheze definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul României și Hidroelectrica au pierdut procesul.
Acordul de mediu pentru finalizarea proiectului a fost emis la mijlocul lunii martie a acestui an. „Decizia vizează finalizarea unor lucrări începute anterior anului 1990, în baza Decretului nr. 294/1981, și include punerea în funcțiune a treptei Surduc-Nehoiașu, prin instalarea unui grup hidroenergetic de 55 MW în cadrul CHE Nehoiașu II. Finalizarea investiției va conduce la o producție suplimentară estimată la 152 GWh/an de energie electrică din surse regenerabile, precum și la creșterea capacității de stocare a energiei prin utilizarea lacului de acumulare, cu un volum total de aproximativ 400.000 mc”, preciza Ministerul Mediului după emiterea acordului de mediu. Ulterior, Hidroelectrica a lansat pe 24 martie 2026, procedura de achiziție pentru proiectarea, furnizarea și montajul echipamentelor mecanice și electrice aferente Centralei Hidroelectrice Nehoiașu II, precum și pentru extinderea stației de transformare de 110 kV din cadrul Amenajării Hidroenergetice Surduc-Siriu.
Proiectul, o investiție strategică
Proiectul reprezintă una dintre investițiile strategice ale companiei în dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă și în consolidarea securității energetice a României. Contractul, estimat la aproximativ 49,5 milioane de euro (fără TVA), va fi atribuit sub forma unui contract „la cheie” și va include activități de proiectare, fabricare, livrare, montaj, testare, punere în funcțiune și instruirea personalului de exploatare. Durata estimată de implementare este de 44 de luni. Investiția vizează instalarea hidroagregatului complet, inclusiv turbina, generatorul, sistemele de automatizare și protecții, echipamentele hidromecanice auxiliare, precum și extinderea stației electrice de 110 kV, integrarea sistemelor SCADA și a infrastructurii de securitate și comunicații. Proiectul va contribui la creșterea flexibilității sistemului energetic, la îmbunătățirea capacității de reglaj și la valorificarea suplimentară a potențialului hidroenergetic al râului Buzău.
Amenajarea Hidroenergetică Surduc-Siriu reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate în portofoliul investițional al Hidroelectrica, iar realizarea CHE Nehoiașu II este esențială pentru finalizarea întregii trepte Surduc-Nehoiașu și pentru creșterea producției de energie regenerabilă a companiei, spune compania Hidroelectrica.
Acuzații de copy-paste
Comunitatea Declic, Asociația Social Culturală Tainița Baștinei, Asociația Agent Green, Valea Jiului Society, Asociația Ecolegal și Bankwatch România trag un semnal de alarmă cu privire la decizia Ministerului Mediului de a emite acordul de mediu pentru proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare (Nehoiașu II). Deși instituția a solicitat oficial revizuirea documentației la finele anului 2025, o analiză comparativă a textelor demonstrează că „actualizarea” este o farsă: versiunea 2025 este identică cu cea din 2024 în proporție de 96,4%, susțin organizațiile amintite. „Analiza automată a celor două versiuni ale Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM): 276 de pagini în 2024 versus 278 de pagini în 2025, scoate la iveală un dispreț profund față de rigoarea științifică și lege. Modificările reale se rezumă la schimbarea anului pe copertă, adăugarea a două tabele minore și extinderea secțiunii de zgomot. În rest, 96,4% din document rămâne neschimbat: studiile pentru speciile protejate (ihtiofaună, vidră), analiza corpurilor de apă, matricea de impact și concluziile sunt copiate cuvânt cu cuvânt”, se specifică într-o postare pe site-ul Declic.
„Dincolo de metoda grosolană «copy-paste», documentația girată de ministra Diana Buzoianu este un fals periculos: ignoră complet impactul asupra sitului Lunca Buzăului și exclude analiza asupra arinișului (habitat prioritar) și a zglăvoacei (specie protejată) din zona Penteleu. Practic, Ministerul Mediului propune un acord de mediu pe o evaluare care nu acoperă nici măcar un sfert din obligațiile legale, sacrificând biodiversitatea Munților Carpați pentru un proiect care este «cvasi-nefuncțional», conform specialiștilor”.
din postarea Declic
Ce sunt arinișul și zglăvoaca
Arinișul invocat în susținerea argumentației ONG-urilor de mediu pentru oprirea proiectului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN. Arinișul reprezintă o pădurice sau un desiș natural format predominant din arbori de arin. Aceste ecosisteme nu sunt rare, ele cresc frecvent în zonele umede, pe malurile apelor sau în luncile inundabile. Potrivit datelor publice, la noi termenul denumește și o serie de rezervații naturale protejate cum ar fi:
-
Arinișul de la Sinaia (Cumpătul): Arie naturală protejată de interes național.
-
Arinișul Erenciuc: Rezervație naturală din Delta Dunării, cu habitate forestiere și avifaunistice.
În ceea ce privește zglăvoaca, acesta este un pește mic, fără o valoare. El în general se prinde pentru a servi ulterior ca momeală la undiță pentru pescuitul păstrăvului. El aduce daune pisciculturii, deoarece consumă icrele păstrăvului. Are 6-10 cm lungime (maximum 20 cm) și poate trăi 10 ani. Este un pește de apă dulce, trăind în apele curate repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani.
În loc de hidrocentrale, fotovoltaice și baterii
Mai mult, din punct de vedere energetic, „miza strategică” a proiectului este o iluzie contrazisă de cifre. Declic îl citează pe lectorul universitar Cornel Ilinca de la Universitatea Tehnică de Construcții Bucureşti, care arată că proiectul este cvasi-nefuncțional din cauza renunțării la treapta de acumulare Cireșu. „Proiectul nu poate fi clasificat ca «strategic» sau «de interes național» strict din perspectivă energetică. Capacitatea instalată de 55 MW și producția estimată (posibil redusă sub 100 GWh/an sub influența schimbărilor climatice) reprezintă o contribuție minoră la securitatea energetică națională. Criteriile tehnice relevante nu susțin această clasificare: proiectul nu acoperă vârfuri semnificative de consum, nu reduce dependența de importuri și implică riscuri hidrologice crescute. Alternativ, investiții în fotovoltaic/eolian/BESS oferă beneficii similare cu costuri și impact mult mai reduse”, declară lector univ. Cornel Ilinca.
Pe de altă parte, contribuția proiectului la sistemul energetic național este estimată la un insignifiant 0,28%. „Prin semnarea acestui acord de mediu pe baza unui raport «reciclat», Ministerul Mediului ignoră cu bună știință impactul ireversibil asupra siturilor Natura 2000 și a ecosistemelor acvatice și a comunităților locale din Plaiul Bâscilor”, mai susține Declic. În final, organizațiile de mediu cer ministrei demise Diana Buzoianu să își asume „responsabilitatea pentru acest eșec de management și să oprească distrugerea cursurilor de apă în numele unor proiecte care nu aduc nici siguranță energetică, nici respect față de bugetul național sau natura României”.
Cele 10 proiecte hidro de investiții alese de CSAT și stadiul lor
În anul 2022, în urma unei analize realizate în Consiliul Suprem de Apărare al Țării, un număr de 10 proiecte ale companiei Hidroelectrica au fost declarate de interes național, ele urmând să fie finalizate. Toate aceste proiecte erau începute înainte de 1989 și au un grad mare de execuție (85-95%). Potrivit unei ordonanțe de urgență a guvernului emisă în acea perioadă „aceste obiective de investiții sunt considerate situații excepționale, în sensul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, și sunt proiecte de interes național/importanță/securitate națională, și al art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic (…), pentru a căror realizare este permisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol și scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național”. Deși termenul pentru finalizarea acestor proiecte era anul 2026, niciunul din ele nu este finalizat, în general din cauza litigiilor de mediu. Pe lista obiectivelor declarate de interes național apăreau:
-
1. AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești
-
2. AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu - Avrig
-
3. AHE Pascani pe râul Siret
-
4. AHE Răstolnița
-
5. AHE Surduc-Siriu
-
6. AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești - Movileni
-
7. Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna-Motru-Tismana, Etapa a II-a
-
8. AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni - Dunăre. CHE Islaz
-
9. AHE Cerna-Belareca
-
10. Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj - UAT Sadova