Jurnalul.ro Special Anchete Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

de Ion Alexandru    |   

Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte procurori care lucrează în această structură. Însă din rapoartele de activitate ale SIIJ și DNA pe anul 2020, rezultă că fiecare dintre cei șapte procurori a lucrat de trei ori mai multe dosare, ca procent, decât cei 102 procurori de la DNA, în anul pandemiei. Direcția Națională Anticorupție încearcă, prin festivismul din bilanțul pe anul trecut, să ascundă sub preș faptul că, în condițiile unui buget de salarii de peste 160 de milioane de lei, unu din doi inculpați trimiși în judecată a fost achitat definitiv de către instanțele de judecată. Iar numărul dosarelor soluționate, mai mic decât în anul precedent, reprezintă 50% din totalul cauzelor pe care trebuiau să le finalizeze. În schimb, activitatea DNA, în 2020, an al pandemiei, s-a axat foarte mult pe interceptări, filaje, ascultări și alte supravegheri, volum care depășește cu mult aceeași activitate a anului 2019 și chiar a anului 2017. Însă instituția condusă de Crin Bologa nu este pe deplin satisfăcută, cerând resurse umane și materiale, precum și acces la alte sisteme, pentru a-și perfecționa metodele de „investigare”, pentru anul în curs.

 

Conform Raportului de activitate pentru anul 2020, DNA se laudă cu o creștere cu 30% a numărului de dosare trimise în judecată. Plecând de la acest bilanț, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, atrage atenția că doar 161 de astfel de dosare au fost trimise în judecată prin rechizitorii, în vreme ce alte 145 de dosare au ajuns pe masa judecătorilor după încheierea cu inculpații a unor acorduri de recunoaștere a vinovăției. Mai mult, în toate aceste cauze, au ajuns în fața instanțelor de judecată, în dosarele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție, un număr total de 360 de inculpați. Iar raportul, din acest punct de vedere, este dezastruos. 151 de persoane acuzate au fost achitate definitiv anul trecut, ceea ce înseamnă că unu din doi oameni anchetați de DNA s-au dovedit a fi complet nevinovat.

În comunicatul de presă remis săptămâna trecută de instituția condusă de Crin Bologa, acest lucru reprezintă ceva pozitiv, menționându-se că, anul trecut, „au fost mai puțini inculpați achitați prin hotărâri definitive dispuse de instanțele de judecată (cu o scădere cu 42% față de anul precedent)”.

Un amănunt mai mult decât edificator este acela potrivit căruia Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat, anul trecut, 6.180 de dosare, din care a soluționat sub 50 de procente, respectiv 2.949 de cauze. Iar pentru această activitate, au lucrat nu mai puțin de 102 procurori încadrați în structura centrală a DNA, precum și în unitățile teritoriale. Acest lucru înseamnă că, în medie, fiecare dintre acești procurori au finalizat câte 28,9 dosare, finalizând, tot în medie, câte 1,5 rechizitorii.

 

De trei ori mai puține dosare soluționate decât la Secția Specială, pe cap de procuror

 

Raportul dezastruos al activității DNA pe anul 2020 vine exact într-o perioadă în care Guvernul, la inițiativa ministrului Justiției Stelian Ion, a înaintat Parlamentului României proiectul de lege referitor la desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), proiect avizat negativ de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care, în măsura în care va fi votat de Parlament, ar conduce la predarea unei părți importante din dosarele SIIJ către Direcția Națională Anticorupție.

Ei, bine, în Expunerea de motive care a stat la baza inițierii de către Stelian Ion a proiectului de desființare a SIIJ se menționează și lipsa de eficiență a activității Secției Speciale în anul 2020. Secție care, numai anul trecut, a finalizat 552 de dosare penale, în condițiile în care structura specializată are în componență numai șapte procurori, spre deosebire de 102, câți activează la DNA. Astfel, fiecare procuror SIIJ a finalizat, anul trecut, în medie, 78,9 dosare, față de colegii de la DNA, care au finalizat, așa cum am arătat mai sus, câte 28,9 dosare fiecare.

Mai mult, prin lege, la SIIJ au fost alocate, prin legea de înființare, 43 de posturi, însă, în prezent, sunt ocupate numai 32. Din care șapte sunt procurori, 15 sunt ofițeri de poliție judiciară detașați, iar zece cadre reprezintă personal auxiliar de specialitate. În acest sens, dacă, în viziunea Guvernului activitatea SIIJ în anul 2020 a fost nesatisfăcătoare, reprezentând, așadar, motiv de desființare a structurii, prin comparație, activitatea DNA a fost una și mai dezastruoasă.

 

Creștere, dar în jos

 

„Jurnalul” a luat la mână cifrele seci prezentate în Raportul DNA. La nivelul structurii centrale, anul trecut au fost de soluționat 2.342 de cauze, față de 2.657, în anul 2019. Din care au fost soluționate 1.077, față de 1.284 în 2019. La finalul anului 2020, DNA București a rămas cu 1.265 de cauze nesoluționate. Procurorii din Știrbei Vodă a întocmit 63 de rechizitorii și au încheiat nu mai puțin de 56 de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații.

La nivel total, incluzând atât Structura Centrală, cât și structurile teritoriale ale DNA, Direcția Națională Anticorupție a soluționat 2.948 de dosare, în 2020, față de 3.661 în 2019. Deși în creștere față de 2019, de la 138 de dosare, la 161 de dosare finalizate cu rechizitorii, această cifră reprezintă un procent de 5,4 la sută din cauze. Numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției încheiate cu inculpații s-a majorat, anul trecut, la 156, față de 197 în 2017.

 

Anticorupția s-a autodepășit la măsurile de supraveghere tehnică

 

Ceea ce nu scrie în comunicatul de presă festivist, dar se regăsește, din belșug, în Raportul de activitate al DNA, este revenirea la practica interceptărilor, filajelor, ascultărilor și a numărului imens de minute de ascultare a convorbirilor telefonice și ambientale. DNA arată că, în cursul anului 2020, „ofițerii de poliție judiciară ai Serviciului Tehnic au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală într-un număr de 179 dosare (față de 114 de dosare în anul 2019), punând în executare un număr de 424 de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică (față de 241 de încheieri în anul precedent)”. „Se constată, în anii 2019 și 2020, o creștere constantă și susținută a volumului de activitate al Serviciului Tehnic (numărul de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică puse în aplicare în anul 2020 depășindu-l chiar pe cel din anul 2017)”, se menționează în documentul citat

Mai mult, ofițerii Biroului Telecomunicații au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală într-un număr de 179 de cauze, iar, pe parcursul anului 2020, au fost primite, în vederea punerii în aplicare, 424 de încheieri emise de către instanțe (față de 261 emise în cursul anului 2019), însumând un număr de 682 de mandate de supraveghere tehnică (față de 424 în anul 2019). Numărul total al posturilor telefonice cu privire la care au fost puse în executare măsuri de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor a fost de 1.157 (față de 689 în anul precedent).

Tot anul trecut, au fost realizate 139 consemne operative, față de 185 de consemne în cursul anului 2019. Între acestea, s-a asigurat sprijin tehnic la efectuarea a 16 percheziții domiciliare și acțiuni de constatare a infracțiunilor flagrante, sprijin constând în ascultare în timp real a telecomunicațiilor și comunicare către ofițerii de poliție din teren a datelor relevante rezultate.

Numai în  13 dosare, la solicitarea procurorilor de caz s-a procedat la ascultarea în integralitatea telecomunicațiilor care au făcut obiectul măsurilor de supraveghere, iar în alte 11 dosare ascultarea s-a realizat în timp real ori la scurt timp după purtarea convorbirilor, iar în celelalte două dosare ascultare s-a realizat după expirarea măsurilor de supraveghere tehnică.

 

10.000 de minute de interceptări. Ca în vremurile „Binomului”

 

Ca urmare a interceptării comunicațiilor, ofițerii Biroului Telecomunicații au întocmit 1.148 de procese-verbale de redare, însumând 167 de ore (aproximativ 10.000 de minute) de înregistrare, în 56 de dosare penale (față de 370 de procese-verbale însumând 121 de ore de redare în cursul anului 2019).

Din documentul citat mai aflăm că Biroul Telecomunicații al DNA a răspuns unui număr de 115 solicitări de identificare a utilizatorilor posturilor telefonice (față de 99 în cursul anului 2019). În realizarea acestei activități a fost identificat un număr de 1.268 de persoane și posturi telefonice, 10 IP-uri și 11 Cell-ID-uri, privind un număr de 301 persoane fizice ori juridice.

De asemenea, DNA precizează că au fost puse în executare 29 de solicitări privind obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, privitoare la 215 posturi și dispozitive de comunicare.

În același timp, Biroul Tehnic al DNA a fost delegat să efectueze acte de urmărire penală în 94 de cauze, iar, „în cadrul activităților de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică vizând interceptarea în mediu ambiental au fost efectuate un număr de 340 înregistrări audio-video)”.

„Ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică vizând interceptarea în mediu ambiental au fost întocmite 175 de procese-verbale de redare, totalizând 2.900 de file și 49 de ore de înregistrare (comparativ cu 122 de procese-verbale de redare, însumând 55 de ore de înregistrare, în cursul anului 2019). Ofițerii Biroului Tehnic au realizat un număr de 66 activități de supraveghere operativă (față de 47 în anul precedent), însumând un număr de aproximativ 650 de ore”, se mai arată în document.

 

Planuri mărețe pentru anul 2021. Cu bani mulți, de la buget

 

Tot din Raportul de activitate pe anul 2020, aflăm că, la DNA, pentru „Cheltuielile  de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 168.134.740 lei, din care 153.516.740 lei - pentru cheltuieli salariale în bani, 8.615.000 de lei – pentru cheltuieli de natură salarială și 6.003.000 lei – pentru contribuții.

Pentru „Bunuri și servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 13.303.000 lei din care pentru bunuri și servicii – 7.416.000 lei, pentru bunuri de natura obiectelor de inventar - 395.000 lei, pentru deplasări, detașări, transferări - 170.000 lei, pentru cărți, publicații și materiale de documentare - 9.000 lei,  pentru consultanță și expertiză - 860.000 lei,  pentru pregătire profesională - 25.000 lei, pentru cheltuieli judiciare și extrajudiciare - 622.000 lei, la care se adaugă încă 3.806.000 de lei, pentru alte cheltuieli.

Iar DNA nu este satisfăcută și vrea și mai mult. Spre exemplu, solicită redimensionarea resurselor umane și materiale „necesare pentru efectuarea de supravegheri operative și pătrunderi în spații private”. Crin Bologa mai solicită „achiziționarea de echipamente tehnice necesare punerii în executare a măsurii de supraveghere tehnică”, iar, „în vederea punerii în executare și exploatării corespunzătoare a metodei speciale de cercetare și de obținere de date financiare”, vrea „conectarea Direcției Naționale Anticorupție la sistemul informatic dedicat, gestionat de către Asociația Română a Băncilor”.

Nu în ultimul rând, se intenționează achiziționarea de echipamente tehnice „necesare integrării, analizării și interpretării volumelor mari de date electronice” și „conectarea la Sistemul Informatic Integrat și a celorlalte 11 servicii teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție”, activitate programată a fi realizată în cursul anului 2021.

 

 

Subiecte în articol: Crin Bologa DNA
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri