Unul dintre motivele esențiale ține de diferențele dintre microbiomurile individuale: bacteriile din intestinul nostru procesează alimentele într-un mod unic, ceea ce face ca fiecare organism să reacționeze diferit la aceeași dietă.
Microbiomul, ecosistemul invizibil care ne influențează sănătatea
Într-un singur gram de sol se găsesc aproximativ un miliard de celule bacteriene, mai multe decât întreaga populație a planetei. Aceeași biodiversitate uimitoare se regăsește și în corpul uman, unde microbiomul formează un ecosistem complex, cu un rol major în fiziologie, imunitate și răspunsul la tratamentele medicale.
Pentru a studia aceste comunități invizibile, cercetătorii folosesc metagenomica, o disciplină care permite analiza computațională a comunităților microbice prin secvențierea ADN-ului din mediu. Metoda oferă o imagine completă a ecosistemului microbian, fără a fi nevoie de izolarea și cultivarea bacteriilor în laborator, reducând semnificativ timpul și costurile cercetării clasice.
„Materia întunecată” a microbiomului intestinal
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale oamenilor de știință este existența unei adevărate „materii întunecate microbiene”: microorganisme care nu pot fi clasificate taxonomic, deoarece nu corespund niciunei specii bacteriene cunoscute din bazele de date actuale. Cu alte cuvinte, o mare parte din bacteriile care trăiesc în intestinul nostru sunt încă necunoscute științei.
Milioane de bacterii necunoscute în intestinul uman
Un studiu publicat în revista Cell a analizat peste 10.000 de metagenomi fecali din întreaga lume. Rezultatul: cercetătorii au reconstituit peste 150.000 de genomi bacterieni, dintre care aproximativ 77% aparțineau unor specii complet noi, nedescrise anterior, scrie Corriere della Sera.
Acest lucru evidențiază cât de mare este încă golul de cunoaștere privind bacteriile care ne populează intestinul și cât de mult mai avem de descoperit despre rolul lor în sănătate.
Microbiomul, unic precum amprenta digitală
Fiecare persoană are un microbiom unic, comparabil cu o amprentă digitală. Chiar și indivizii cu același ADN și același mediu de viață pot avea microbiomuri foarte diferite.
Studiul ZOE PREDICT, publicat în Nature Medicine și realizat în colaborare cu King’s College London, pe perechi de gemeni identici, a arătat că doar 23% din compoziția microbiomului este comună.
Aceasta explică de ce aceeași dietă produce rezultate diferite: bacteriile fiecăruia procesează nutrienții în mod distinct, iar răspunsul metabolic al organismului variază de la persoană la persoană.
Microbiomul se schimbă constant și este influențat social
Microbiomul nu este static, ci o comunitate bacteriană în permanentă transformare. El este modelat de:
- alimentație,
- mediul înconjurător,
- interacțiunile sociale.
„Interacțiunile sociale ne modelează microbiomul”, subliniază profesorul Nicola Segata. Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu realizat în trei grădinițe din Trento, unde expunerea constantă dintre copii a dus nu doar la schimb de bacterii, ci la o reprogramare reală a microbiomului intestinal și cutanat.
Provocarea majoră a medicinei personalizate
Această variabilitate ridicată a microbiomului reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru medicina de precizie. Ea explică de ce aceeași dietă sau același medicament pot avea efecte complet diferite la persoane diferite.
De exemplu, anumite bacterii precum Akkermansia muciniphila sau Faecalibacterium prausnitzii par să ajute pacienții oncologici să răspundă mai bine la imunoterapie, sugerând că starea microbiomului intestinal ar putea deveni un indicator predictiv pentru eficiența tratamentelor.
Diferențele dintre microbiomuri explică de ce nu există o dietă universală și de ce medicina viitorului va fi tot mai personalizată. Capacitatea de a transforma aceste date în strategii diagnostice și terapeutice individualizate plasează microbiomul în centrul medicinei moderne și al tratamentelor personalizate ale viitorului.