Anul 2019 a fost, după toate calculele şi estimările instituţiilor financiare şi specialiştilor, ultimul an dintr-o serie de patru în care am avut creştere economică peste 4%. În 2020 şi 2021 ne putem aştepta la noi traiectorii pozitive, dar sub acest nivel, ceea ce ar însemna un parcurs mai degrabă tern, fără efecte spectaculoase, pentru o ţară emergentă, cum este România. Există însă şi posibilitatea să coborâm chiar la ritmuri mai lente, în contextul influenţelor venite de pe plan mondial. Totodată, o pondere ridicată a consumului în evoluţia PIB reprezintă încă un motiv de îngrijorare.
Economia României a crescut anul trecut cu 4,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Această majorare depăşeşte cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene, din februarie 2020, care indica o cotă de 3,9%, în scădere comparativ cu estimarea din toamnă, de 4,1%, nivel ce s-a dovedit însă a fi cel real.
Cifrele oficiale ne plasează pe al doilea loc în spaţiul comunitar, cu un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 4,2% pe ultimul trimestru din 2019. Singura ţară care ne întrece este Ungaria, cu un salt de 4,6%, conform Eurostat. Pentru 2020 şi 2021 suntem creditaţi de CE cu creşteri mai mici de 3,8% şi 3,5%. România nu a mai avut o creştere economică sub 4% din 2015, când nivelul a fost apropiat acestui prag (3,9%), anul precedent, în 2014, majorarea PIB fiind de 3,4%.
„Locomotiva” pune frână
O evoluţie modestă a avut anul trecut Germania, „locomotiva UE” şi principalul partener comercial al României: 0,5% în ultimele trei luni, după creşteri de până la 1% în toate celelalte trei trimestre. „Germania nu se simte prea bine, fiind expusă Chinei. În cazul în care China încetineşte, Germania va suferi”, afirmă analistul economic Aurelian Dochia. El crede că anticipările privind evoluţia economiei româneşti în 2020 trebuie să ia în calcul factorii externi, de multe ori imprevizibili, iar în acest moment, lovitura cea mai puternică vine din China.
„Economia mondială se confruntă cu probleme la care nimeni nu s-ar fi gândit cu puţin timp în urmă”, spune Dochia. În viziunea analistului, „cea mai mare ameninare, în faţa căreia celelalte pălesc”, este cea exercitată de Coronavirus. „Nu putem să estimăm în cifre mărimea acestei influenţe, dar nici să o neglijăm”, menţionează specialistul. Totodată, punctează specialistul, „economia Europei, care dădea semne de optimism acum câteva luni, iată că merge destul de slab, după cum arată cele mai recente date privind producţia industrială”. La acest capitol, cele 27 state membre UE au înregistrat o scădere medie de 3,9% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, în timp ce România a înregistrat un declin record, de 8,9%, după cum indică Eurostat.
În concluzie, Aurelian Dochia consideră că prognozele CE „trebuie privite luând în calcul o marjă de risc, atât în plus cât şi în minus”. El crede că „pentru 2020 putem păstra cifra estimată”, dar trebuie „să analizăm foarte atent riscul de a avea o creştere economică mai mică decât cea prognozată”.
BNR: Decelerare în viitorul apropiat
Economia va urca anul acesta şi anul viitor, dar mai uşor decât în 2019, iar consumul îşi va menţine aportul determinant, anticipează conducerea Băncii Naţionale a României (BNR). „Creşterea economică va cunoaşte probabil o decelerare în 2020-2021 în raport cu anul 2019, dar va rămâne solidă, cu un ritm aşteptat să coboare doar în 2021 vizibil sub cel potenţial, perspectivă ce implică o plafonare iniţială a excedentului de cerere agregată la valori superioare celor prognozate anterior, urmată de înscrierea lui pe o traiectorie lent descendentă”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 7 februarie 2020. „Totodată, s-a observat că, similar evaluării precedente, consumul gospodăriilor populaţiei va reveni probabil în 2020 şi îşi va consolida apoi poziţia de principal determinant al creşterii economice, pe fondul dinamicii alerte a venitului disponibil real, susţinută şi de scăderea ratei inflaţiei şi de majorarea transferurilor sociale, precum şi în condiţiile unor rate reale ale dobânzilor bancare presupuse a se mări foarte lent pe orizontul prognozei", se precizează în document.
2019 a fost ultimul an de creştere peste 4%. Cunoscătorii ştiu că 3% creştere economică în România înseamnă băltire, nicidecum progres.
Cristian Socol, economist
Fără investiţii, ne invadează importurile
„Sunt optimist, cred că procesul de creştere a economiei va continua în 2020. Nu ştiu dacă în acelaşi ritm ca anul trecut, dar important este că ne aflăm pe un trend ascendent”, a declarat consultantul fiscal Dan Schwartz. Acesta mai semnalează un factor pozitiv, şi anume că „există şanse ca aportul investiţiilor la creşterea economiei să devină mai mare”. Schwartz avertizează însă că „la nivelul nostru de dezvoltare, a ne baza numai pe consum este riscant”, pentru că o astfel de tendinţă ne poate afecta pe termen lung. Ar însemna să avem o creştere bazată pe import, iar „importul, neînsoţit de export, de producţie, ne poate cauza mari probleme”, arată specialistul. Care va fi structura creşterii economice în 2020, depinde, în opinia expertului, „de politicile guvernamentale, de felul cum vor fi derulate”, astfel că rămâne de văzut dacă Executivul va pune accentul pe investiii şi nu pe consum.
Scăderea producţiei industriale din UE afectează şi evoluţia României