Adrian Diţă, cel care va conduce Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) în următorii şase ani, doreşte o schimbare majoră de abordare a instituţiei, prin deschiderea sa către public şi dezvoltarea unor noi politici de comunicare. ANCOM supraveghează o piaţă de patru miliarde de euro pe an, protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei. Despre cazuri inedite, aparatură interzisă care afectează comunicaţiile, beneficiile tehnologiei 5G şi noile tarife roaming, vorbeşte Adrian Diţă în interviul de mai jos.
Reporter: Domnule director, spuneţi-ne cum e instituţia, cum v-aţi acomodat, care sunt lucrurile pe care nu le-aţi găsit în regulă şi vreţi să le schimbaţi?
Adrian Diţă: Instituţia este foarte bine, într-o primă imagine şi prin prisma activităţii derulate. Modernizarea instituţională reprezintă principalul obiectiv pe care îl am, în afară de de obiectivele de lucru. Sunt multe elemente care au lipsit, probabil ca un element al activităţii de zi cu zi şi o să dau un exemplu, cred eu destul de sugestiv: sunt de multe ori înregistrate, de către noi, cei care utilizăm telefonia mobilă, probleme de comunicare. Întreruperi, anumite elemente care perturbă convorbirea telefonică. Multe dintre acestea aparţin unor dispozitive care nu sunt conforme, de tip DECT, care sunt interzise în utilizare, dar ajung pe piaţă în general prin cei care au rude în străinătate şi primesc astfel de tipuri de aparate de telefoane wireless, fără fir, care au un efect devastator în reţea.
R.: Aveţi exemple concrete?
A.D.: Sunt situaţii în care alte categorii de echipamente de transmisie perturbă, este un caz cunoscut de către noi. Undeva, în zona rurală a Banatului, acum 7-8 luni, cineva care lucra în prelucrarea lemnului şi dorea să asculte posturi de radio pe o arie mai largă şi-a montat în curte un dispozitiv radio şi o antenă verticală care ajunseseră să pericliteze frecvenţele radio undeva pe la 8.000 de metri. A produs astfel această soluţie tehnică, pe care dumnealui a gândit-o în propria curte, fără să cunoască efectul şi impactul acelui echipament pe jumătate artizanal.
R: Deci era totul făcut de mâna lui şi a reuşit să bruieze comunicaţiile.
A.D.: Da. Din păcate, nu şi-a dat seama. A primit un avertisment şi a retras echipamentul. S-a înregistrat acea perturbare, s-a identificat rapid echipamentul, echipa de intervenţie s-a deplasat la locul de unde se emitea, s-a explicat, s-a rezolvat, omul a fost extrem de cooperant.
Sunt mii de aparate ilegale care pot perturba comunicaţiile
R.: Vorbeaţi despre dispozitive interzise.
A.D.: Da şi avem în vedere o campanie de comunicare pe acest subiect, în principal pe echipamentele de tip DECT, ne gândim şi să găsim soluţii nu doar pentru a scoate acele aparate, să vedem şi cadrul legale care ne-ar permite să asigurăm un aparat la schimb. Sunt aparate care vin îndeobşte din vest, de pe piaţa nord-americană, dar şi din cea asiatică, aparate foarte utile şi foarte bune acolo. Sistemele de utilizare sunt însă diferite, ele pot funcţiona aici, dar perturbă foarte mult reţeaua. Numărul acestor aparate în România este de ordinul sutelor, dacă nu de ordinul miilor.
R.: Cât de mult pot afecta comunicaţiile?
A.D.: Suficient de mult încât să blocheze o antenă GSM. Depinde şi de conjuctură, de locaţia respectivă, dacă e foarte aglomerată sau într-un bloc, poate să pericliteze utilizarea telefoanelor mobile pe o arie destul de însemnată.
R.: Vreţi să le retrageţi de pe piaţă, pur şi simplu?
A.D.: Ideal aşa ar fi, aşa se şi procedează, dar cum nu vrem să inventăm roata, încercăm să explicăm cauza, nevoia şi s-o adresăm celor care sunt furnizori de asemenea echipamente neconforme şi, nu în ultimul rând, să găsim modalităţi de prevenţie şi control avansate ca să limităm accesul la aceste aparate. Într-un bagaj, un pachet trimis din străinătate, e destul de greu de descoperit un aparat care nu este în funcţiune.
R.: Ce altceva v-aţi mai propus să faceţi, pe lângă această comunicare şi încercarea de a scoate de pe piaţă asemenea echipamente neconforme?
A.D.: De pildă, legea infrastructurii, care reprezintă un element important şi la care ANCOM este şi co-iniţiator. Măsurile necesare pentru reducerea costului instalării este un subiect cunoscut, atât de operatori, cât şi de autoritatea de reglementare, dar efectul aplicării acestei legi este extrem de important pentru economie, nu doar pentru industria IT&C.
R.: Unde este de lucru la infrastructură?
A.D.: Înainte de toate, această lege va trebui să creeze cadrul reglementat, predictibil pentru investitori şi nu doar pentru industria IT&C, după cum spuneam, ci şi pentru segmentul energiei electrice şi gazelor este extrem de util ca mecanismul de dezvoltare să fie cunoscut. Taxele aferente şi legislaţia să fie transparente, coerente şi unitare, asigurând astfel proiectele care sunt în derulare. Unul, iniţiat de ANCOM de curând- consultarea publică cu privire la noua tehnologie 5G face parte dintr-un obiectiv pe care autoritatea o are în vedere şi este pe agenda mea. Legea infrastructurii este un cadru prin care se asigură nu doar facilitarea unor anumite categorii de investiţii, cât şi dezvoltarea operatorilor.
Tehnologia 5G aduce beneficii infinite. România va fi prima, ca şi în cazul 4G
R.: Când vom putea utiliza 5G în România şi vrea să ne explicaţi ce înseamnă, de fapt, această tehnologie?
A.D.: Semnificaţia generaţiei a cincea de vitează în comunicaţii reprezintă un salt tehnologic, un nou nivel de fiabilitate, de penetrare, calitate şi viteză a transmisiei de date, elemente care sunt coloana vertebrală a acestui nou standard. România este unul din liderii în IT&C, licitaţia pe 4G a fost iniţiată într-un moment de pionierat al tehnologiei respective, la fel cum facem acum şi cu 5G. Această consultare asigură premisele necesare implementării procesului de evaluare, de deschidere a licitaţiei şi, nu în ultimul rând, stabilirea tarifelor care vor fi asociate categoriei de spectru care va fi alocat pentru dezvoltarea standardului 5G în România.
R.: Pe mine, român de rând, cu ce mă va ajuta acest 5G?
A.D.: Este vorba de comunicaţii radio, fără fir, cu acoperire peste tot, cu transfer de date la super-viteze, care va asigura o capacitate enormă de trafic, pentru o densitate uriaşă de utilizatori. Auzim peste tot despre oraşele inteligente, despre comunicarea între echipamente, acel machine to machine, despre internetul lucrurilor, toate acestea sunt existente, sunt testate şi tehnologia va asigura dezvoltarea acestora la nivel de masă. Reglementarea standardelor este prevăzută pentru anul 2019, primele produse vor apărea în 2020 şi, probabil, produsele de masă, soluţiile pe care le vom avea la dispoziţia- oraşele inteligente, maşinile autonome, o administraţie digitalizată, cred că vor fi mai repede. România este în poziţia de a valorifica nivelul tehnologic înalt atins de industria IT&C, suntem prima ţară din Europa de Est care am lansat această consultare şi cred că vom şi prima ţară care va implementa tehnologia 5G, la fel cum am fost şi cu 4G, în 2012.
R.: Concret, ce aduce nou acest 5G?
A.D.: Sunt maşinile autonome, oraşele inteligente, dronele care deja funcţionează. O legătură de la maşină către om şi de la om la maşină şi comunicarea între maşini. Practic, 5G asigură o varietate uriaşă de comunicări între categoriile de echipamente care vor integra soluţiile administrative, de dezvoltare, parcări inteligente, maşini autonome, servicii publice cu implicaţii în construcţii, industrie, în sănătate. Sistemul de administrare a unui oraş poate fi asigurat de o asemenea soluţie 5G.
„O soluţie complexă, care se va implementa treptat. Nu vorbim doar de roboţi, ci şi de sisteme care vor gestiona aceste comunicări machine to machine, care vor folosi inteligenţa artificială şi aceste standarde de comunicaţii cu infinite beneficii de aplicare”, Adrian Diţă, preşedintele ANCOM
Toate aceste aspecte vor fi vizibile foarte, foarte repede. 2025 mi se pare un univers de timp cam îndepărtat, cred că vor fi mai repede. Sunt deja teste care s-au făcut, soluţii livrate pentru a fi utilizate de către noi toţi.
R.: Există astfel de metode? În ce ţări?
A.D.: Există deja în Coreea de Sud şi, conform unei tradiţii, probabil SUA şi Japonia sunt următoarele. În Europa, Germania a lansat în consultare publică acest subiect a doua zi după ce am făcut-o noi. Este o emulaţie vizavi de acest subiect al standardului 5G. Aceste standarde vor fi finalizate în 2019, dar industria şi operatorii sunt deja foarte preocupaţi. Acum, piaţa are nevoie de predictibilitate, de cadru de dezvoltare, dar şi de mijloacele necesare pentru a putea asigura această dezvoltare şi vorbim aici de iniţierea acestei consultări publice, care va determina crearea acestui cadru.
R.: Ce investitori încearcă acum să obţină cât mai multe detalii?
A.D.: În primul rând, sunt operatorii actuali de pe piaţă. Fiecare are direcţia lui de dezvoltare, dar cred cu tărie că România reprezintă un loc extrem de bun, unde legislaţia şi dezvoltarea IT&C reprezintă factori de creştere, pentru investitori şi economia românească.
Operatorii pot cere derogare de la noua lege a roamingului
R.: Să vorbim puţin şi despre roaming, pentru că este un lucru care preocupă pe toată lumea. Ce trebuie să ştie consumatorul de rând despre modificările de preţ intervenite de la 15 iunie?
A.D.: Este vestea bună a acestei veri, faptul că tarifele de roaming au un alt nivel. Ce este important: aceste facilităţi sunt clare, dar nu sunt nelimitate. Ele sunt în primul rând pentru roamingul ocazional, nu pentru cel permanent, trebuie subliniat acest lucru.
Între linii
Această etapă este doar un început. Începând din 2017, tariful de roaming descreşte, pe transmia de date în primul rând. Dacă avem acum 7,7 se va încheia în următorii patru ani la un 2,5 euro pe gigabyte, lucru care va fi util tuturor, pentru că trendul este în creşterea transferului de date. Practic, tarifele operatorilor vor fi susţinute de volumul din ce în ce mai mare de date pe care le vom utiliza.
Preţurile sunt în funcţie de tipul de abonament, iar aceste lucruri sunt iterate de fiecare operator în parte. Autoritatea are un sistem de evaluare şi invit toţi utilizatorii să intre pe site-ul ANCOM şi să-şi facă propria evaluare.
R.: Cum s-au comportat până acum operatorii, referitor la această măsură legată de roaming? Erau pe piaţă şi voci care spuneau că este bună, dar şi voci care ziceau că nu este bună şi ar trebui să ne aşteptă, de fapt, la o creştere a tarifelor.
A.D.: Într-adevăr, unii au spus acest lucru, dar subiectul reglementării este cunoscut, a fost anunţat de Uniunea Europeană cu mult înainte. Mecanismul prin care această modificare este introdusă e transparent, e public, la fel de bine şi modalitatea prin care operatorii pot relaţiona şi analiza derogări de la aplicarea acestor directive europene. Deja sunt aproape 20 de ţări care au aplicat aceste derogări, care au un termen de maxim 12 luni şi se face în urma unui calcul extrem de riguros. Şi la noi este un operator care a depus cerere pentru derogare şi a primit un răspuns pozitiv pentru o perioadă limitată, poate nu la fel de mare precum s-ar fi aşteptat.
Citat 2
„Unii au apucat să-şi stabilească tacticile şi ideea de marketing înainte de 15 iunie, este un element pe care fiecare operator îl are în politica de piaţă. Toţi trebuie să respecte reglementarea, iar politicile de preţ sunt atent observate de ANCOM. Am fost puşi în situaţii în care am atenţionat”, Adrian Diţă, şeful ANCOM.
R.: Au fost modificate preţurile şi înainte de data de 15 iunie?
A.D.: Da. Au fost însă urmărite şi adnotate de ANCOM, atunci când a fost cazul. În momentul acesta, putem spune că există o normalitate relativă. Noi urmărim însă în fiecare zi modul în care se aplică aceste tarife şi felul în care operatorii îşi derulează activităţile comerciale.
R.: O companie v-a notificat deja că vrea să suprataxeze acest roaming la tarife naţionale.
A.D.: Au primit acceptul ANCOM, dar într-un cadru diferit de cel în care au cerut. Este vorba despre RDS&RCS, care a înaintat o cerere autorităţii, am văzut că aceasta s-a făcut conform cu normele reglementate, dânşii au înaintat anumite categorii de tarife, noi le-am analizat şi le-am trimis un răspuns corespunzător, poate nu cel aşteptat de către ei, dar am răspuns pozitiv solicitării lor.
R.: Au mai fost şi alţi operatori care au solicitat acest lucru sau nu o mai pot face?
A.D.: O pot face oricând şi le recomand s-o facă după ce îşi analizează şi evaluează informaţiile corect, în conformitate cu prevederile cadrului de reglementare, care este public, un mecanism grilă în funcţie de care pot vedea dacă pot fi exceptaţi de la reglementări. Nu am cunoştinţă până la acest moment de o altă iniţiativă în acest sens.
R.: Ne puteţi spune ce criterii trebuie să îndeplinească un operator pentru a beneficia de aceste derogări?
A.D.: Sunt elemente prea tehnice pentru a le discuta aici, dar sunt foarte bine cunoscute de către operatori, criteriile au fost clare şi publice cu mult înainte de 15 iunie. Vom încerca să fim un actor corect în ipostaza de reglementator şi facilitator al unei concurenţe corecte pe piaţă, un actor activ, implicat, modern, cu politici proactive, adaptate nivelului de piaţă pe care România îl are şi aşteptărilor operatorilor, dar mai ales ale clienţilor.